România e pe locul 53 din 180 de ţări în clasamentul întocmit, şi anul acesta, de celebra organizaţie pentru apărarea libertăţii presei Reporteri fără Frontiere.
Lipsa de transparenţă a finanţării mass-media, în special din fondurile publice, precum şi dificultăţile pieţei submineaza fiabilitatea informaţiilor şi încrederea în media - menţionează raportul despre România al organizaţiei "Reporteri fără Frontiere''. Autorii recunosc că peisajul mediatic românesc este divers şi pluralist şi oferă teren fertil pentru investigaţii de interes public puternice.
În indicele pe 2023 privind libertatea presei, România se plasează pe poziţia 53 din 180, în creştere faţă de anul trecut, când se afla pe locul 56. Părţi importante din populaţia României tind să creadă informaţiile false furnizate adesea de propaganda rusă, ceea ce duce la dezinteres şi neîncredere faţă de jurnalismul de calitate - se mai arată în raport.
Statul român rămâne codaş în Europa în ceea ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public - a declarat, luna trecută, şi preşedinta organizației non-guvernamentale autohtone ActiveWatch, Liana Ganea. Declaraţia ei vine după ce însăşi vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, afirmase că "situaţia presei din România nu este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri". Una dintre principalele probleme - spun cele două doamne - rămâne faptul că marile partide politice finanţează netransparent presa, fapt care conduce la suspiciuni rezonabile cum că agenda publică în mass-media este distorsionată. În acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională.
Mai mult, jurnaliştii rămân ţinte ale ameninţărilor, inclusiv cu moartea. În 2022, instanţele au pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni ce vizau siguranţa jurnaliştilor. Una dintre aceste condamnări, care nu este definitivă, a vizat punerea la cale a uciderii unui ziarist - a precizat Liana Ganea.
De altfel, remarcă şi corespondenta Radio România la Paris, potrivit raportului întocmit de Reporteri fără Frontiere, condiţiile de exercitare a profesiei de jurnalist sunt dificile în şapte din zece ţări ale lumii. Peste 50% din populaţia mondială trăieşte în ţări unde situaţia este foarte defavorabilă şi mai puţin de 1% se bucură de privilegiul unei reale libertăţi a presei. Anul trecut, 55 de jurnalişti au fost ucişi în timpul sau din cauza exercitării profesiei, iar alţi şapte de la începutul acestui an. În acest moment, peste 500 de jurnalişti sunt arestaţi sau sunt reţinuţi pentru delicte de presă. Propaganda, politică, manipulările economice, conţinuturile false generate de inteligenţa artificială generează dezinformare, care este prezentată în raport drept ameninţarea majoră la adresa libertăţii presei în lume.
Linkuri utile
Copyright © . All rights reserved