Războiul dronelor

Cele trei mări, întrunite în summit la București, în această săptămână, sunt Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică. Este, de fapt, un arc de cerc de mare complexitate ce coboară din zona baltică, prin spațiul pontic și se ajunge în centrul Europei, pe malurile adriatice. Inițiativa a fost lansată, acum opt ani, de președinții din limitele acestui arc de cerc, ai Poloniei și Croației. "Inițiativa celor Trei Mări" se referă, în prezent, la 12 state, toate membre ale Uniunii Europene, definite de ieșirea la una dintre aceste mări sau alăturate acestei zone. De la nord spre sud și, apoi, spre vest, avem Polonia și cele trei republici baltice foste sovietice - Lituania, Letonia și Estonia, România și Bulgaria, de la Marea Neagră, apoi Croația, Slovenia, Austria, Ungaria, Cehia și Slovacia. 

La București, în această săptămână, Grecia a devenit al XIII-lea membru al Inițiativei. De asemenea, au fost prezente o serie de țări și organizații care colaborează cu organizația, printre care Ucraina și Republica Moldova. În mod evident, Inițiativa a devenit un mecanism de lucru tot mai eficient și mai bine structurat, pentru țările din zona de contact a Europei cu spațiul exterior, rusesc în special. Noul context în care s-a desfășurat summitul de la București a fost dictat de războiul de agresiune dus împotriva Ucrainei de Rusia. Țările participante și-au reafirmat poziția, conformă politicii Uniunii Europene și a NATO, organizații din care toate statele Inițiativei fac parte, de au susține Ucraina în acest greu război și de a se angaja la refacerea sa, odată ce luptele vor înceta. 

Peisajul informației publice a fost ocupat intempestiv în aceste zile de incidentul din nordul Deltei Dunării, limitată de frontiera româno-ucraineană, și unde dronele rusești, de fabricație iraniană, pătrund din ce în ce mai des și bombardează porturile ucrainene de pe brațul Dunării. Aceste porturi, Izmail și Reni, se află pe șenalul îngust al brațului Chilia, cel mai nordic dintre cele care formează Delta de vărsare a Dunării în Marea Neagră. De partea intens populată, cu multe localități, este Ucraina, țară în război cu Rusia, de partea sălbatică a rezervației naturare, cu slabă locuire, este România, țară membră a NATO. 

Pare că asistăm la un "Război al dronelor", care nu este vreun film de succes, de tip "Star War", ci modalitatea Rusiei de a-și duce războiul criminal de distrugere a Ucrainei și a oamenilor care locuiesc aici. În acest context, Kievul își propune să demonstreze că dronele rusești au explodat și pe teritoriul României, sperând să genereze o reacție militară a NATO. Fără îndoială, o astfel de reacție nu poate avea decât efecte devastatoare, chiar nucleare, și nu poate fi generată decât de un atac direct, efectiv, o agresiune care să implice activarea garanțiilor de securitate pe care NATO le acordă membrilor săi. Se vorbește de articolul 5, al apărării colective, care face dintr-un atac împotriva unei țări membre a NATO, un atac împotriva tuturor și fiecărui stat din NATO, care va proceda ca atare. 

De fapt, întreaga filosofie NATO se referă la apărarea colectivă, la acțiunea comună de apărare a țărilor membre NATO, în cazul unui atac din exterior. Și Aliații, și liderii ruși știu ce ar însemna o astfel de reacție, o distrugere uriașă pentru omenire, dacă nu a omenirii. Desigur, Kievul își dorește intrarea efectivă și directă a NATO în războiul său de apărare împotriva agresiunii ruse, dar această perspectivă este periculoasă și departe de a fi dorită. 

Românii și Aliații lucrează asupra situației din teren, ivită în timp ce liderii statelor ce conlucrează în cadrul "Inițiativei celor trei mări" se întâlneau la București. Este evident, totuși, că Moscova vrea să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc, iar istoricii spun că este o aspirație veche, țaristă. Dacă prăbușirea unor drone sau fragmente de dronă în spațiul NATO poate fi considerat o acțiune accidentală, să amintim că, recent, marina militară rusă a oprit cu forța armelor și a controlat un vas civil turc, care naviga de-a lungul țărmului vestic al Mării Negre. Turcia este membră NATO de zeci de ani și are relații privilegiate la nivel înalt cu Rusia, deși eficiența lor a scăzut dramatic în acest an.