Protestele magistraţilor

Magistraţii din mai multe instanţe şi parchete din România şi-au suspendat, miercuri, activitatea, pe motiv că iminenta modificare a legislaţiei referitoare la pensiile de serviciu ar aduce atingere independenţei justiţiei. În aceste condiţii, se vor judeca doar urgenţele, între care cazurile penale cu arestaţi, răpiri internaţionale de copii, plasament, adopţii, custodie publică, ordin de protecţie. Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că ia act şi susţine necondiţionat poziţia exprimată de magistraţi, în sensul că această situaţie este de o gravitate deosebită şi lezează fundamental independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor, cu consecinţe directe asupra actului de justiţie. Cei mai înalţi responsabili din sistemul judiciar, aminteşte CSM, au avut o întâlnire cu reprezentanţii puterii executive şi legislative, cărora le-au prezentat impactul pe care l-ar putea avea modificările legislative propuse asupra sistemului de justiţie, care deja se confruntă cu o lipsă acută de personal, în contextul perpetuării incertitudinii cu privire la statutul profesioniştilor din domeniu. Pe de altă parte, CSM spune că nu se opune reformării pensiilor de serviciu şi e preocupat  de găsirea celor mai adecvate soluţii normative pentru a da eficienţă acestui proces. 

Noul ministru al Justiţiei, Alina Gorghiu, a reacţionat la măsura radicală luată de magistraţi afirmând că respectă dreptul acestora la liberă exprimare, dar porneşte de la premisa că dialogul este soluţia rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul. Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depăşească salariul este unul moral, iar societatea românească aşteaptă această reformă a pensiilor de serviciu, consideră Alina Gorghiu. Reforma pensiilor care se bazează doar într-o mică măsură pe contribuţia din perioada activă şi de care beneficiază în principal magistraţii, dar şi alte categorii profesionale, este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Neîndeplinirea lui ar atrage pierderea de către România a 3 miliarde de euro. Coaliţia de guvernământ PSD - PNL vrea să crească treptat vârsta de pensionare pentru judecători şi procurori până la 65 de ani, iar pensia să fie calculată pe baza veniturilor din mai mulţi ani, nu doar din ultimul an de activitate. 

Reforma în domeniu ar mai presupune impozitarea pensiilor care trec de un anumit nivel şi eliminarea pensiilor de serviciu pentru o serie de categorii cum ar fi personalul de specialitate asimilat judecătorilor şi procurorilor, personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice din misiunile diplomatice şi personalul asimilat funcţionarilor publici parlamentari. Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu depăşea, în luna mai a acestui an, 10.000, jumătate provenind din rândul magistraţilor. În cazul lor, pensia medie depăşeşte 20.000 de lei, adică 4000 de euro, cea mai mare parte fiind suportată de la buget