Piaţa imobiliară din România dă semne de încetinire

Piaţa imobiliară din România dă semne de încetinire pe mai multe segmente. Rezultatele rămân, însă, destul de solide, susţin experţii unei mari companii internaţionale de consultanţă imobiliară, într-o radiografie pentru prima jumătate de an. Probabil cea mai solidă piaţă este cea a spaţiilor industriale, unde e tot mai evidentă tendinţa de relocare a activităţilor logistice şi de producţie în contextul tensiunilor geopolitice din regiune. În prima jumătate din 2023 s-au închiriat 500 de mii de metri pătraţi de spaţii logistice moderne, aproape dublu comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, fără a lua în calcul tranzacţiile directe care nu sunt publice. O schimbare destul de importantă ar fi că Bucureştiul reprezintă doar o treime din totalul tranzacţiilor de închiriere, în contextul în care dezvoltările de infrastructură, disponibilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea regională împing tot mai multe firme să caute spaţii logistice în alte zone decât lângă Capitală. În trecut, Bucureştiul reprezenta peste jumătate din totalul tranzacţiilor de închiriere.

Pentru piaţa office, trimestrul I din 2023 a foarte slab, dar a fost urmat de un trimestru II care este printre cele mai solide din ultimii ani şi care ar fi fost considerat printre cele mai bune şi înaintea pandemiei. Aproximativ 160.000 metri pătraţi de spaţii de birouri moderne au fost închiriate în Bucureşti în primele 6 luni, comparativ cu circa 130.000 de metri pătraţi în aceeaşi perioada din 2022. Totuşi, cererea nouă s-a ridicat la doar 45.000 metri pătraţi, în scădere cu 40% faţă de 2022.

Pentru terenuri a fost o primă jumătate de an destul de solidă, cu un volum total de terenuri pentru proiecte imobiliare comerciale de 250 milioane de euro, aproape la jumătate din cât s-a înregistrat pentru întreg anul 2022, arată datele experţilor.  

În zona tranzacţiilor imobiliare se remarcă o încetinire substanţială a activităţii faţă de ultimii 2 ani, dar este mai degrabă vorba de o revenire la normalitate. În zona rezidenţială, consultanţii remarcă o tot mai mare atenţie acordată de clienţi şi de dezvoltatori, zonei de apartamente de închiriat în clădiri dedicate. Aceasta vine atât pe fondul dobânzilor mai mari, care au făcut ca rata lunară pentru achiziţia unui apartament să fie mai mare decât o chirie echivalentă, dar şi pe fondul altor tendinţe, cum ar fi schimbarea generaţională - în contextul în care tinerii caută tot mai multă flexibilitate - sau faptul că unele firme încearcă să ofere angajaţilor pachete de beneficii mai avantajoase, iar apartamentele cu chirie subvenţionată pot fi o variantă.

După o efervescenţă în perioada 2021-2022, nu doar în România şi nu doar în zona rezidenţială, 2023 a început cu o scădere a vânzării de apartamente la nivel naţional cu 20% faţă de semestrul I din 2022. Dobânzile mari şi-au spus cuvântul, precum şi puterea de cumpărare erodată de inflaţie. Totuşi, ritmul de vânzare de apartamente este comparabil cu cel din 2018 şi cu aproximativ 30% mai mare decât cel din 2019, aşadar nu pare nicidecum o evoluţie slabă, concluzionează experţii.