Jurnal românesc - 07.02.2023

Opt cetăţeni români şi doi polonezi, care au solicitat să părăsească de urgenţă Turcia după cutremurele puternice care au lovit această ţară, au fost aduşi în România cu o aeronavă militară, informează Ministerul român de Externe. Cei opt români, cinci studenţi şi trei cadre didactice, se aflau în Adana foarte aproape de regiunea Gaziantep, unde au fost localizate epicentrele celor două sesisme cu magnitudinea de 7,8 şi repectiv 7,5 grade pe scara Richter. Ambasada României la Ankara transmite că a fost notificată de către membri de familie din România cu privire la situaţia unui alt grup de nouă studenţi români Erasmus, aflaţi în Kayseri, o zonă mai puţin afectată de cutremure. MAE arată că cinci dintre ei au solicitat asistenţă în vederea repatrierii. De asemenea, reprezentanţa diplomatică a fost  notificată privind prezenţa unei românce, mamă a patru copii, care se află în siguranţă, şi a primit o solicitare de informaţii şi asistenţă ce vizează un cetăţean român aflat într-un penitenciar din Turcia. Bucureştiul reia recomandarea adresată românilor aflaţi în zonele afectate de cutremure de a se informa din surse oficiale despre evoluţia situaţiei de la faţa locului şi de a respecta instrucţiunile autorităţilor turce. Românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei ţării noastre la Ankara +90 312 447 79 45 şi +90 312 447 79 40, iar pentru situaţii de urgenţă au la dispoziţie linia telefonică specială +90 532 318 17 26.

O echipă de sprijin din România, formată din 60 de persoane specializate în căutare-salvare, medici şi asistenţi SMURD şi echipe canine din cadrul Clubul Câinilor Utilitari, a ajuns în provincia turcă Hatay, într-o localitate de lângă oraşul Antakia, transmite Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Aceasta este prima zonă pe care Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă din Turcia a ales-o pentru echipa românească. Salvatorii români au început să construiască baza de operaţii, iar o echipă cu doi câini de căutare-salvare a executat deja o misiune de recunoaştere în teren, împreună cu omologii turci. România a răspuns pozitiv unei solicitări de sprijin formulată de administraţia de la Ankara prin intermediul Mecanismului de protecţie civilă al Uniunii Europene, ca urmare a seismelor care au lovit sudul Turciei şi nordul Siriei la 6 februarie şi care au făcut mii de victime şi au provocat pagube materiale masive.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a avut convorbiri telefonice cu omologii din Slovacia şi Luxemburg, Rastislav Kacer, respectiv Jean Asselborn, cu care a discutat despre procesul de aderare a României la spaţiul Schengen. Şeful diplomaţiei române le-a transmis celor doi oficiali că România "este complet pregătită şi îndeplineşte toate criteriile necesare, iar aderarea sa va contribui la consolidarea proiectului european, a securităţii Uniunii, precum şi a Pieţei Unice". Ministrul Kacer a reiterat "susţinerea fermă şi pe deplin solidară a Republicii Slovace pentru aderarea României la spaţiul Schengen". La rândul său, Jean Asselborn a dat asigurări că ţara noastră "poate conta pe deplin, în continuare, pe Luxemburg" pentru a susţine obiectivul României de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie. MAE român arată că, în ultima perioadă, Bogdan Aurescu a avut discuţii cu mai mulţi miniştri de Externe sau de Afaceri Europene şi a primit reconfirea sprijinului din partea a 21 de state membre ale UE şi ale spaţiului Schengen.

Academicianul Răzvan Theodorescu a încetat din viaţă la vârsta de 83 de ani. Specialist în istoria artei, artă şi civilizaţie românească, creştinism şi spiritualitate balcanică, Răzvan Theodorescu a coordonat activitatea Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual a Academiei Române timp de 10 ani. De asemenea, a fost vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2018-2023. Theodorescu a condus Radioteleviziunea Română între anii 1990 şi 1992, a fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului în perioada 1992-2000, preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice între 1993 şi 1995, ministru al Culturii şi Cultelor în perioada 2000-2004 şi Ambasador Naţional al Programului ONU "Alianţa Civilizaţiilor" începând din 2009. A fost laureat al premiului "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române şi al premiului "Gottfried von Herder", conferit de Universitatea din Viena. În 1998 a devenit membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere. A primit Ordinul Naţional "Pentru Merit" în grad de Mare Ofiţer din partea preşedintelui României şi a fost distins cu Ordinul Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, în grad de Comandor, pentru contribuţia la promovarea culturii româneşti şi europene.