Info Business

România va avea în 2021 o creştere economică între 6 şi 7%, a declarat, miercuri, Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. Prezent la prima ediţie a Forumului de fiscalitate dedicat sectorului financiar-bancar, Dăianu a afirmat că economia românească este mai rezilientă decât se credea. În ceea ce priveşte accesul  în zona euro, el a spus că România ar putea intra în mecanismul cursului de schimb, care este anticamera zonei euro,  în perioada 2025-2026, iar în zona euro în 2028-2029.

Execuţia bugetară pe investiţii din fonduri europene în infrastructură era, la data de 18 mai 2021, de 1,7 miliarde de lei, deci de aproximativ 350 de milioane de euro. Cifra reprezintă un record absolut, a declarat, miercuri, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, în Comisia pentru Transporturi şi Infrastructură din Camera Deputaţilor. Potrivit acestuia, suma este cu 15% mai mare faţă de cea de la 31 mai 2020, dublă faţă de 2019 şi triplă faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a crescut, în luna aprilie, la 2%, de la 1,7% în luna martie. România se află pe locul 6 între ţările membre cu cele mai ridicate rate, cu 2,7%. Cea mai mare rată anuală a inflaţiei se înregistrează în Ungaria -  5,2%. Urmează Polonia, cu 5,1%, arată datele publicate, miercuri, de Eurostat.

În România, în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, sunt disponibile 15.973 de locuri de muncă, a anunţat miercuri instituţia, pe baza datelor furnizate de agenţii economici. Dintre acestea, aproape 5000 sunt destinate persoanelor care au studii profesionale. Peste 3800 se adresează celor cu studii liceale sau postliceale, iar 1151 sunt pentru persoanele cu studii superioare. Potrivit aceleiași surse, angajatorii din Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 119 locuri de muncă vacante. Dintre acestea, cele mai multe, 66, sunt în Norvegia.

Aproape 2.000 de proiecte au fost finanţate din fonduri europene prin submăsura de investiţii în exploataţii agricole, valoarea contractelor încheiate fiind de un miliard de euro, a anunţat Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale. Plăţile efectuate până în prezent către beneficiarii submăsurii amintite se ridică la 650 de milioane de euro. Graţie acestui instrument, fermierii au putut realiza construcţii destinate activităţii productive, inclusiv căi de acces în fermă, irigaţii şi racordarea exploataţiei la utilităţi, precum şi modernizarea şi dotarea fermei cu maşini, utilaje şi echipamente noi. De asemenea, finanţarea proiectelor a asigurat construirea, amenajarea şi dotarea spaţiilor de desfacere şi comercializare, precum şi alte cheltuieli de marketing, în cadrul unui lanţ alimentar integrat.