Info Business

Câştigul salarial mediu net, în România, a fost, în luna august, de 3044 lei, adică aproximativ 648 de euro. Valorile cele mai mari s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei, unde media a fost de 6764 lei, adică 1439 de euro. Cele mai mici salarii sunt în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, cu o medie de 1754 lei, adică 373 de euro, arată Institutul Naţional de Statistică. Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 14,1%. Faţă de luna iulie 2019, s-a înregistrat o scădere de 2,4 la sută. Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 14,7 la sută, şi în fabricarea produselor, cu 10,1 la sută.

Constructorul auto american Ford a lansat, la Craiova, producţia noului model Puma. Acesta este primul vehicul hibrid construit în România, pe o investiţie de 200 de milioane de euro. Noul model vine cu tehnologii precum Tempomatul adaptiv cu oprire-pornire (Adaptive Cruise Control with Start & Stop), Sistemul de recunoaştere a indicatoarelor rutiere (Speed Sign Recognition) şi Sistemul de centrare pe mijlocul benzii (Lane Centring). Ford Puma prezintă totodată caracteristici de confort premium, cum ar fi scaunele cu masaj lombar, primele de acest fel din segment, precizează compania. Investiţia totală a Ford la Craiova se ridică la aproximativ un miliard şi jumătate de euro de la preluarea uzinei, în 2008. Ford România are în prezent aproximativ 6.000 de angajaţi care, pentru prima dată, vor fabrica în paralel două vehicule. În Europa, Ford are aproximativ 54.000 de angajaţi la structurile proprii. Producţia europeană a început în 1911.

Aflată în vizită la Chişinău, şefa diplomaţiei române, Ramona Mănescu, a subliniat, într‑o conferinţă de presă, importanţa proiectului de interconectare energetică între România şi Republica Moldova, care ar putea deveni operaţional în primăvară. La rândul său, ministrul de externe moldovean Nicu Popescu a menţionat necesitatea continuării proiectelor comune de infrastructură, precum construcţia mai multor poduri între Republica Moldova şi România. În cadrul întâlnirii lor, cei doi miniştri au semnat o foaie de parcurs comună, care vizează colaborarea în mai multe domenii: interconectare energetică, securitate, infrastructură de transport, cooperare în domeniul finanţelor, agricultură, justiţie, educaţie, cooperare în domeniul afacerilor interne.