În spatele rețelelor de socializare

Datele Digital News Report - cel mai important studiu al încrederii în știrile digitale - arată că, la nivel global, o mare parte din public ocolește sau evită știri importante, cum ar fi cele despre invazia Rusiei în Ucraina sau despre criza economică. Conform studiului, oamenii nu mai sunt interesați de aceste subiecte și aleg să se informeze din social media. O fac și pentru că, de multe ori, le este mai la îndemână. Este suficient să acceseze Facebook, Instagram sau TikTok pe telefon, tabletă sau laptop și informația să ajungă la ei, chiar dacă nu este verificată, iar sursele nu sunt indicate. Prof.univ.dr. Raluca Radu din echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București - partenerul din România al Institutului Reuters în derularea celui mai mare studiu din lume despre consumul de informație și opinie al audiențelor digitale - a vorbit la Radio România despre aspectele raportului din acest an: 

"A existat un moment de cotitură, în pandemie, când media tradiționale au dat locul social media pentru poarta de acces la știri. O problemă este că unele dintre aceste rețele sociale nu sunt cele care redirecționează oamenii către site-uri și nici către media tradiționale, ci îi păstrează acolo. Cum se întâmplă în cazul TikTok și Instagram. Sunt două rețele de socializare folosite foarte mult de tineri în mod global, dar și în România. Și una dintre surprize, pe care noi o vedem de câțiva ani, este că TikTok crește foarte mult, pentru că este preferat de populația tânără și evident că, de la an la an, populația tânără vine cu obiceiurile ei și înlocuiește populația care îmbătrânește, în studiul nostru. În unele țări, TikTok are o porțiune foarte mică din piață, este vorba despre țările din vestul Europei, țările mai dezvoltate și din punct de vedere economic și cu o democrație mai stabilă. În alte țări, din America de Sud sau țările din Orientul Apropiat, acolo TikTok este o prezență foarte puternică, la fel ca în România. Dacă e să comparăm ce se întâmplă în România față de restul Europei, românii se informează cel mai mult de pe TikTok, în comparație cu restul țărilor Europei care sunt în Digital News Report."

Studiul pune în evidență și problemele cu care presa se confruntă - neîncredere, dezinteres și dezinformare și arată, în același timp, că încrederea în presa din România continuă să scadă. Pentru al doilea an consecutiv, aceasta a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii șapte ani: din 10 persoane chestionate, 7 evită informațiile din presă. Crizele care se suprapun continuu după pandemia care a ținut mai mult oamenii în case, războiul din Ucraina, suprainformarea și ceea ce poate fi catalogat drept oboseala informațională au făcut ca interesul pentru știri și sursele clasice de informare să scadă, spune Raluca Radu. "Raportul a arătat faptul că prima sursă de informare a oamenilor pe platformele de social media nu sunt jurnaliștii. Sunt oamenii obișnuiți, ceea ce, dintr-o dată, e o mare problemă. Mă informez de la oricine, de la niște necunoscuți, de la niște oameni care n-au nicio legătură cu presa",  atrage atenția șiAntonia Matei, lector univ.dr. la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării: 

"Până la urmă trebuie să recunoaștem că și jurnaliștii au multe probleme. Acum, ca să fii sigur că ai dat o știre corectă, îți ia mult mai mult timp să o verifici decât îți lua acum zece ani, să spunem, când nu eram loviți, încă, de acest fenomen al fake news-ului. Toată munca jurnalistului s-a schimbat foarte mult și are multe presiuni. Încă redacțiile din România nu au fact check-eri, toată această muncă este făcută extra, în plus, de către jurnaliști și nu este ușor. Toată munca de documentare în realizarea unui material, în realizarea unei simple știri, care înainte îți lua foarte puțin timp să o realizezi, acum durează mult mai mult." 

Radiografia presei în lume, pornind de la rezultatele Digital News Report, arată că există o presiune nemaipomenită asupra jurnaliștilor la nivel global, confirmă și Raluca Radu: "Practic, situația presei se degradează și nu este numai faptul că publicul fuge pe rețelele de socializare. Presiunea statelor asupra jurnaliștilor este din ce în ce mai mare. Anul acesta, pentru prima dată, colegii de la Oxford s-au gândit ca pe cele două pagini ale raportului să adauge un detaliu foarte important: unde se găsește țara respectivă în clasamentul Reporterilor fără frontiere, care este un clasament al libertății de informare și care are întrebări de genul - Sunt jurnaliștii bătuți? Îți e frică să vorbești despre opiniile tale politice pe rețelele de socializare? Ai nevoie de acceptul statului atunci când deschizi un site? Și sunt unele țări în care ai răspuns 'da' la aceste întrebări, care sunt teribile. În întreaga lume este, practic, o bătălie între autocrații - care încearcă să câștige din ce în ce mai multă putere - și democrație, jurnaliști, care sunt obligați, practic, să apere democrația pentru toată comunitatea".

Câteodată chiar în ciuda comunității, care mai degrabă s-ar uita pe TikTok la filmulețe drăguțe cu animăluțe, mai spune Raluca Radu.