Dreptul la o viaţă lipsită de violenţă şi discriminare

Egalitatea de gen se referă la egalitatea dintre femei și bărbați în ceea ce privește drepturile, tratamentul, responsabilitățile, oportunitățile și realizările economice și sociale ale acestora. Există egalitate de gen atunci când bărbații și femeile au aceleași drepturi, responsabilități și oportunități în toate sectoarele societății și atunci când diferitele interese, nevoi și priorități ale bărbaților și femeilor sunt evaluate în mod egal. Bruxellesul definește egalitatea de gen drept o valoare de bază a sa, un drept fundamental, o componentă esențială a creșterii economice și un principiu fundamental al Pilonului european al drepturilor sociale. Dar, în pofida progreselor înregistrate, inegalitățile dintre femei și bărbați pe piețele muncii, la încadrarea în muncă, în ceea ce privește calitatea vieții, precum și la locul de muncă persistă și la peste douăzeci de ani de la începutul secolului al XXI-lea. 

Potrivit unei declarații comune a peste 20 de ambasade la Bucureşti şi Reprezentanţa Comisiei Europene în România, esenţială în realizarea egalităţii de gen este asigurarea participării depline, egale, eficiente şi semnificative a femeii în toate sferele vieţii private şi publice, inclusiv prin reprezentare politică şi la nivel de conducere în procesele decizionale. De asemenea, semnatarii subliniază că femeile şi fetele au dreptul la o viaţă lipsită de violenţă şi discriminare. "Progresele înregistrate în ceea ce priveşte egalitatea de gen sunt în continuare la un nivel scăzut şi neuniform în UE, în pofida unor semne vizibile de schimbare. În cadrul Comisiei Europene, lucrăm pentru a construi o Europă în care fetele şi femeile să poată prospera şi să poată conduce pe picior de egalitate cu bărbaţii, fără piedici", a declarat, la București, comisarul european pentru Egalitate, malteza Helena Dalli, vorbind despre independenţa economică şi financiară a femeilor și despre instrumentele pentru un echilibru între viaţa personală şi cea profesională. În România, 46% dintre femei, în comparaţie cu 25% dintre bărbaţi, îngrijesc copii, persoane în vârstă sau persoane cu dizabilităţi din familie. 

Nici în ceea ce privește reprezentarea de gen în politică situația nu este echilibrată - femeile nu sunt reprezentate aşa cum ar trebui în parlamentele şi guvernele naţionale, inclusiv în România, iar acest lucru nu este benefic pentru democraţie, mai spune comisarul european. Un alt aspect discriminatoriu ține de salarizare, în condițiile în care femeile sunt, în general, mai prost plătite decât bărbații. Egalitatea de gen a fost și subiectul abordat la Radio România de profesorul universitar dr. Andreea Paul. Femeile îşi doresc drepturi egale, femeile îşi doresc să poată să fie competitive ca persoane în sistemul politic, social, administrativ, educaţional, economic şi cred că România poate să fie o naţiune mult mai puternică, dacă dăm aceste drepturi egale de reprezentare femeilor şi bărbaţilor în roluri decizionale - a apreciat Andreea Paul. 

Aceasta a vorbit despre tratament egal, responsabilităţi, recompensă financiară similară şi chiar oportunităţi egale "Din perspectiva decalajului salarial, România este în fruntea UE cu cel mai mic decalaj salarial şi asta este o veste bună. În Uniune lucrurile sunt ceva mai complicate. Şi asta pentru că, inerţial, am avut un sistem educaţional care a facilitat educaţia înaltă şi asimilarea de competenţe înalte în rândul fetelor şi femeilor. Deci, asta e vestea pozitivă. Ce nu reuşim, însă, să capitalizăm este această competenţă acumulată în sistemul de învăţământ universitar şi postuniversitar în decizia publică. În decizia privată, lucrurile, din nou, stau mult mai bine, dar nu la fel de bine în boardurile companiilor mari. Şi există o decizie recentă a guvernului de a propune o cotă minimală de gen de 30% pentru boardurile companiilor listate la bursă. Deci, cu alte cuvinte, să nu existe mai puţin de 30% nici femei şi nici bărbaţi în aceste poziţii de conducere. Dar la nivelul firului ierbii, al economiei reale, lucrurile stau cum stau. Suntem departe de acest procent de reprezentare." 

Noi suntem într-un decalaj de două decenii faţă de ţările din Europa, care au reuşit să obţină cei mai înalţi indicatori de calitate a vieţii, iar unul dintre canalele prin care s-a reuşit acest lucru este chiar egalitatea de gen, mai spune Andreea Paul - noi vorbim despre cote de reprezentare de 30%, lucrurile acestea s-au decis în ţările dezvoltate ale lumii acum 20-30 de ani: "Iată ce decalaj de mentalitate avem de recuperat. Şi sigur că schimbările acestea exponenţiale din vremurile actuale, mediul digital, vocea auzită mai clar a femeilor facilitează comprimarea istoriei şi nu trebuie să mai aşteptăm încă 30 de ani să echilibrăm aceste lucruri. Dar trebuie să citim ceva mai mult şi să înţelegem ceva mai bine perspectivele şi să vorbim cu mai multă încredere despre egalitate de gen. Și să respectăm feministele, pentru că şi aici s-a creat o conotaţie negativă în jurul lor. În realitate, noi trebuie să mulţumim tuturor feministelor care au permis accesul nostru, al femeilor de astăzi, la vot. Şi asta s-a întâmplat în mai puţin de un secol, accesul nostru la orice fel de loc de muncă ne dorim, accesul nostru la studii doctorale, în primul rând universitare, apoi doctorale, accesul nostru la funcţii publice - fiecare, accesul nostru la salarii egale pentru munca egală, fiecare drept pe care l-am menţionat şi multe altele alăturate se datorează, de fapt, activismului feministelor atât de mult hărţuite în ultimele decenii." 

Dar, adaugă Andreea Paul, rezultatul muncii lor ne face nouă, astăzi, viaţa mai echilibrată şi demnă.