Decizii ale diplomaţiei europene privind Ucraina şi Republica Moldova

Euroscepticii dar şi proeuropenii mai puţin încrezători în soliditatea şi coeziunea blocului comunitar, puse la grea încercare în ultimul an, s-au înşelat. În pofida ezitărilor inerente, atunci când în joc erau interese naţionale, şi a opoziţiei marginale a Ungariei, ţările Uniunii Europene s-au poziţionat corect faţă de agresiunea rusă în Ucraina. Stau mărturie sancţiunile dure contra Moscovei şi sprijinul necondiţionat acordat Ucrainei pe multiple planuri. Iar statele Uniunii au mai luat o decizie dificilă: şi-au diminuat considerabil dependenţa de gazele şi petrolul ruseşti, asumându-şi consecinţele adâncirii crizei energetice.

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei domină, de la debutul ei, în urmă cu un an, reuniunile miniştrilor de Externe din statele UE. A fost şi cazul celei de luni, la care Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, a anunţat un al zecelea pachet de sancţiuni la adresa Rusiei. Măsurile ar viza încă patru bănci ruseşti, dar şi importurile din Rusia, inclusiv de cauciuc şi, la fel, exporturile către Rusia, inclusiv, între altele, pe cele de vehicule grele. Borrell a spus că Rusia şi-a intensificat bombardamentele şi, ca atare, Ucraina are nevoie de livrări mai consistente de armament într-un ritm mai rapid. El consideră că, în condiţiile în care producţia europeană de armament nu poate creşte de la o zi la alta, una din soluţii ar fi livrarea armamentului care deja se află în stocurile ţărilor membre. 

Pe de altă parte, Uniunea Europeană vrea să sancţioneze şi entităţile care livrează armament Rusiei, cum este cazul Iranului. 

Prezent la reuniune, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a propus omologilor din Uniune să elaboreze un pachet separat de sancţiuni pentru entităţile sau persoanele care încearcă să destabilizeze Republica Moldova, ca parte a războiului hibrid dus de Rusia în zona Ucrainei. Printre aceste entităţi proruse s-ar număra politicieni şi oligarhi de la Chişinău. Aurescu a menţionat utilitatea creării unei misiuni civile a UE pentru Moldova şi sprijinirea creării unui centru în vederea combaterii dezinformării. Pe palierul integrării europene, ministrul român a susţinut nevoia ancorării ireversibile a Republicii Moldova la UE, cu accent pe crearea unui plan de acţiune pentru integrarea pe piaţa internă şi interconectarea cu UE în domeniul energiei electrice, prin România. 

În ce priveşte Ucraina, Aurescu a amintit sprijinul multidimensional pe care România l-a acordat acesteia în ultimul an - tranzitul, în vederea exportului, a aproximativ 13 milioane de tone de cereale ucrainene, facilităţi economice, deschiderea a noi puncte de frontieră pentru creşterea conectivităţii, sprijin pentru refugiaţi şi umanitar, asistenţă bilaterală pentru susţinerea parcursului european. Bucureştiul susţine adoptarea rapidă a noilor sancţiuni contra Rusiei, continuarea asistenţei financiare şi intensificarea demersurilor în vederea găsirii căilor juridice pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de atrocităţile comise în Ucraina.