Coordonare europeană în domeniul energiei

UE se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce Rusia a invadat Ucraina. Decizia Moscovei de a tăia o mare parte din livrările de gaz către Europa a complicat și mai mult situația și a aruncat in aer prețurile. Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a soluţiona aceasta problema, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Pachetul include şi un cadru pentru achiziţii comune de gaz, a explicat preşedinta CE, Ursula von der Leyen : 

"Ştim că cererea de energie a Europei este foarte mare, aşadar este logic ca în loc să concureze între ele, statele membre şi companiile energetice trebuie să-şi folosească puterea de cumpărare comună. Pentru aceasta propunem instrumente pentru punerea în comun a cererii de energie la nivel european. Ceea ce facem este ca, de asemenea, să le dăm posibilitatea companiilor energetice să înfiinţeze un consorţiu de cumpărare a gazului, astfel încât să poată cumpăra gaz împreună şi în asta includem un element obligatoriu şi anume spunem că: agregarea cererii va fi obligatorie pentru cel puţin 15% din volumele care sunt necesare pentru umplerea depozitelor." 

Plafonarea preţului la gazele naturale ar fi  ultima soluţie, a mai spus Ursula von der Leyen. Unele state, precum Germania, Austria sau Olanda se opun în continuare acestei măsuri, care, în opinia lor, ar putea duce la penurie de gaze și ar împiedica economisirea energiei. În schimb, țări precum Belgia, Grecia, Italia sau Polonia pledează pentru un "coridor de prețuri" care s-ar aplica tranzacțiilor în volume mari, ceea ce presupune cheltuieli mai reduse. 

Criza energetică va fi de durată, neavând precedent după Al Doilea Război Mondial, apreciază Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal. El a explicat de ce creşterea economică înregistrată de România în prezent nu se simte şi în nivelul de trai ai populaţiei. 

Daniel Dăianu: "Când are loc un transfer de venituri către producătorii de energie şi alţi câştigători, cei mai mulţi pierd. De aceea nu se simte această creştere economică, iar criza energetică va dura, pentru că această urcare masivă a preţului relativ al energiei face ca tensiunile în economii să rămână. Nu este o criză care să poată fi rezolvată în şase luni, nici măcar în doi ani. Deci, este un sindrom al economiilor de război, deşi la noi nu zboară rachete, nu zboară bombe, războiul este la proximitatea noastră, dar se vede acest lucru prin inflaţia foarte ridicată, se vede prin costul utilităţilor, se vede prin aversiunea faţă de risc manifestată de mediul de afaceri." 

Daniel Dăianu a mai spus că inflaţia este cauzată în mare parte de scumpirea energiei. În opinia sa, România va înregistra, anul viitor, o creştere economică de numai două-trei procente, iar inflaţia ar urma să scadă de la 16% undeva la 10%.