A. Grigore, premiată la San Sebastian cu marele premiu Scoica de Aur și Premiul pentru Debut la TIFF

După ce anul trecut a obţinut anul trecut marele premiu - Scoica de Aur - la Festivalul de Film de la San Sebastian (Spania), la recenta ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania (Cluj-Napoca), primul film al regizoarei Alina Grigore, "Crai Nou" (Blue Moon) a obţinut Premiul pentru Debut. "Crai nou/ Blue Moon" este scris şi regizat de Alina Grigore și îi are în distribuție pe  Ioana Chiţu, Mircea Postelnicu, Mircea Silaghi şi Vlad Ivanov. Scenariul  filmului este inspirat din experiența personală a actriței și regizoarei Alina Grigore, care și-a trăit o parte din copilărie într-un sat din județul Neamț. "În special fetele n-aveau nici o șansă să evolueze, abuzul fizic și psihic la care erau supuse devenind o obișnuință în mediul rural", spune Alina Grigore amintindu-și perioada respectivă. Crai Nou este povestea tinerei Irina, care vrea să evadeze dintr-o familie toxică şi visează să meargă la studii în capitală, dar eşuează, contaminată de violenţa din jur. Trofeul obţinut la San Sebastian de "Crai Nou" recompensează un film făcut fără bani de la Centrul Național al Cinematografiei, de o echipă foarte dedicată. Am vorbit cu Alina Grigore despre premiul obținut, despre cum a reușit să transforme într-o poveste cinematografică o experiență trăită și despre metoda sa de lucru neobişnuită din spatele filmului. 

Alina Grigore: "Eu am locuit o perioadă în mediul rural, aveam șapte ani când am plecat din București să locuiesc într-un sat din județul Neamț și am avut un șoc cultural destul de puternic. A fost cu atât mai șocant cu cât eram destul de mică și eram obișnuită cu alt gen de comunitate, așa că am scris încă de pe atunci un jurnal al întâmplărilor din jur și am continuat să scriu și mai târziu, întorcându-mă din când în când la acele pagini. În primul rând, nu exista un interes al părinților față de educația copiilor, pentru că interesul lor era în primul rând să supraviețuiască, ceea ce nu este deloc blamabil. Dar cum preocuparea principală era supraviețuirea, copiii erau încurajați să muncească acasă sau să plece să muncească în străinătate. Mi-amintesc de un moment în care eu mă duceam acasă să-mi fac temele, iar prietena mea cea mai bună se ducea acasă și urma să se apuce de săpat, asta se întâmpla în clasa a I- a sau a II-a, în anii 90.  Din păcate, situația nu s-a schimbat foarte mult, nici acum copiii din mediul rural nu sunt încurajați să-și continue studiile. Inspirându-mă din ce văzusem, am început mai târziu să scriu acea carte pe care îmi doresc s-o public și poate o s-o fac la un moment dat. La filmul acesta am lucrat folosing metoda de lucru a școlii de actorie InLight, aceasta însemnând că le propunem actorilor o idee pe care o dezvoltăm după aceea împreună. După ce am scris scenariul a fost o muncă foarte susținută, am tot discutat și aprofundat situațiile și personajele cu actorii, cu directorul de imagine, cu editorul. Și așa am început să descoperim motivațiile personajelor."

Ce a însemnat folosirea metodei de actorie InLight, metodă care dă și numele unei școli fondată de Alina Grigore împreună cu o echipă de artiști, ne spune regizoarea filmului "Crai Nou".

"Ce aducem noi prin InLight este că ne concentrăm pe colaborarea cu actorii și cu ceilalți membri ai echipei. Adică îi încurajăm pe toți din echipă să spună cum văd lucrurile, stăm de vorbă cu directorul de imagine, cu editorul, aprofundăm scenariul și vorbim despre personaje și situații. 

Din punctul meu de vedere este o muncă foarte captivantă. Scriem fișe de personaje, venim cu propuneri, improvizăm, legat de această poveste am căutat și găsit amintiri comune, tema fiind legată de familie este imposibi să nu găsești lucruri comune. Și toată această cercetare, tot acest background îl ajută foarte mult pe actor. Este de mare ajutor atunci când ești pe set să-ți descoperi lucruri comune cu ceilalți, să cunoști motivațiile partenerului de scenă. Acesta a fost un aspect, apoi m-a interesat ce gândesc și cum explorează actorii scenariul. Pentru mine tipul acesta de muncă colaborativă este foarte important. Când se traduce un text mă interesează inclusiv ce crede traducătorul despre textul respectiv, așa că este evident că propunerile actorilor și ale membrilor echipei mi se par foarte prețioase.  Mi se pare mai eficientă colaborarea pentru că în momentul în care îi lași pe ceilalți să exploreze, ei ajung la un nivel foarte înalt de creativitate și este în folosul tău, ca regizor, tu te poți folosi de această creativitate. Pe când, dacă ești mai degrabă tipul de regizor care doar coordonează, nu există prea multă comunicare. Despre asta este InLight, despre colaborarea cu ceilalți. Și dacă ai încredere în genul acesta de abordare, părerea mea este că aduci mai multă emoție, mă refer în special la construcția personajelor. 

În plus, ai o echipă mai fericită, care știe că se poate exprima liber ținând cont de câteva limite, desigur. Au existat câteva secvențe în care actorii au avut libertate totală, mă refer mai ales la o secvență cu Mircea Postelnicu și Ioana Chițu, despre care toată lumea a spus că a ieșit ca un dans, ca un tango între directorul de imagine, regizor și actori. Și, de fapt, asta îmi doresc, ca realizarea unui film să fie ca un dans împreună."

Până la "Crai Nou", regizoarea Alina Grigore era cunoscută mai ales ca actriţă. A jucat în câteva seriale şi în lungmetrajul "Ilegitim", regizat de Adrian Sitaru, la care a fost și scenaristă.