România la consultărli di Paris
Prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, lo parti la andamasea di Paris ndreaptã ti catandisea ditu Ucraina şi provocărli di securitate ditu Europa.

Tașcu Lala, 21.02.2025, 09:37
Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea di luni, cari s’ţãnu tu parei apridunatã. Aestã aradã eara dusã şi România, pritu prezidentulu interimar Ilie Bolojan, ama şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, Suedia şi Belgia.
Andamasili s’ţãnu dupu alãxearea di mindueari a Statelor Unite ale Americii andicra di vãsiliili europene, administraţia di Kiev şi Moscova. Di unã parte, guvernul al Donald Trump cutugurseaşti Europa di itia cã nu cilãstãseaşti ma multu tru ndridzearea a conflictului, ãlu spuni cu numa pi prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelensky, hiindalui dictator di itia cã nu ndreapsi alidzeri tu vadelu ţi lipsea, şi ãlu lugurseaşti niheamã cu cãbati ti ahurhearea-a polimlui, acã Rusia u aputrusi Ucraina nică ditu 2014, unãoarã cu arãkearea-a hamunisiillei Crimea. Di alantã parte, Washingtonul canda li feaţi ma dulţi muabeţli cu regimlu di Kremlin şi, simfunu cu niaştiptatat luyurie, ari cãbili s’facã pãzari ea goalã, nu maş ti unã irine cu zorea tru Ucraina, ama, aşi cumu dimãndã aghenţiile di presă, şi unã xanaampãrţari a sferiloru di influenţă dupu urnekea a lãhtãroasãllei conferinţã di Yalta, ditu 1945, atumţea cãndu Europa ditu Apiritã armasi sumu ursearea ali Uniuni Sovieticã.
Tru aestã hãvaie, prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, spusi că securitatea ali Ucrainã easti şi securitatea ali Europã şi ali României. Di altă parte, Franţa va-lu creascã andrupãmintulu ali Românie, spusi Ilie Bolojan, după muabeţli ahoryea ţi li avu cu liderlu francez: „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, aşi cum Franţa fu totna deadunu cu România tru oarili multu di simasie tu istoaria a vãsiliillei a noastri, şi adzã armâni deadunu cu noi. Am Nãpoi lu-aprukemu parteneriatlu strateghicu cu Franţa. Tutunãoarã, u aprukemu diznãu stabilitatea ti prezenţa militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastrã, aestă prezenţă va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini”.
Tu bitisita ali andamasi Bolojan spusi că statele ditu Europa di Est suntu protili cari vedu zorea di itia a polimlui ditu Ucraina. El cundille că, tora ma multu ca vãrnãoarã, unitatea europeană şi coopeararea cu SUA tru cadrul NATO sunt di mari simasie ti ndridzearea a conflictului. Ilie Bolojan: „Nu u-andrupãmu Ucraina maş ditu itie umineascã. Prota ş-prota, di aestã itie, şi di niandriptati, s’clleamã cã şi cu sinferu strateghicu ti vãsilia-a noastră. Şi a daua concluzie importantă fu că ma largu, colaborarea anamisa di vãsiliili europeani şi Statele Unite ali Americã poati s’hibã nai ma bună formulă trã ndridzearea aliştei crizã, aţea turlie cã nu maş s’avemu unã dãnãseari a alumtiloru, ama s’avemu unã irine justă, aţea turlie cã tu añilli ţi yinu s’nu ahurheascã diznãu vãrã ceamaunã. Deapoa, aestã irine justă şi unã irini echitabilă nu poati s’hibã faptã ma s’nu llia parti Ucraina şi Uniunea Europeanã ti bitisearea aluştoru pãzãrãpseri.”
Tu arada-a lui prezidentulu francez spusi că veadi tru Rusia şi tru Vladimir Putin „unã fuvirseari existenţială trã Europa”. Ahãtu elu ama şi premierlu britanic, Keir Starmer, furã cãlisiţ ti stãmãna ţi yini la Washington trã consultări mutrindalui irinea tru Ucraina, dimãndã consilierul ti probleme di securitate a prezidentului Donald Trump, Mike Waltz.
Autoru: Sorin Iordan
Armânipsearea: Taşcu Lala