Aura Pașa
Poetâ armânâ ți easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Puteț s-ascultaț puizii anyrâpsiti di Aura Pașa ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
Tașcu Lala, 18.01.2025, 18:56
Aura Pașa
Poetâ armânâ, easti faptâ pi data di 2 di-Agustu anlu 1975, tu câsâbălu Custanța (Constanța), dit Rumânie. Sculie primarâ, lițeu și Facultatea ti filologhii – Secția limba româneascâ și filologhii balcanicâ, li bitisi Cunstanța. Tora lucreadzâ ca dascal tu lițeulu iu-nvițà și ea. Acloți l’i-nveațâ pi-armâneaști și ficiurițl’i cari vor s-u-nveață și limba-armâneascâ.
Puizii ângrâpseaști baia añi, a cu publicarea ahurhi Ia Rivista di Litiraturâ și Studii Armâni, Anlu 5, Nr. 1 Tom X), 1 di-Aprir 1998, cu-un baia mari numir di cari deapoaea l’i-fu publicat extras cu titlul Zboarâ fârâ boați.
Publică puizii ș-tu revistili “Grailu Armânescu” di Scopia, “Bana Armâneascâ” și “Deșteptarea” di București. Uniea ti culturâ a Armâñilor dit Machidunii, tu Biblioteca Naționalâ Armâneascâ “Constantin Belemace”, Colecțiea “Velo”, l’i-publică unâ carti di puizii cu titlul “Nica”, Scopia, 1999. S-mârtă tu Americhii, iu bâneadzâ ș-adzâ.
Zboarâ
Pit zboarâli-a meali-alag
S-lu-aflu-ațel nai ma uidisitlu
Ți-u spuni vrearea ti tini.
Pit mintea-a mea-l caftu
Zborlu cari-u spuni safi
Vrearea-a mea ti tini.
Tu inima-a mea mâtrescu
S-ved ti cari bati,
Ș-duchescu că maș cându hii ningâ mini
Easti ea-mplinâ di puteari ș-di vreari,
Ș-tut bati, ș-tut bati
Cu zboarâ-angâldâsiti maș di tini.
Ti vreari
Boațea-a mea s-avdi tu văl’iuri
Ca un cântic di jeali,
Zboarâli-a meali – și-u caftâ-arâhatea
Di-aralili mindueri…
Pit schiñi di trandafil’i calcu
Cu cicioarli, ș-cu minduerli, ș-cu zboarâli,
Că naca pit vârâ vâloagâ va ñi-ti-aflu
Vrearea, ți-ñi loași di pi budzâ cântițli…
Dispiltitâ-alag câtâ-al’iurea
Ș-mi-ncheadic, ș-mi mut, ș-iara-alag.
Ș-noaptea-u triir pi lunâ pâdurea:
Vàhi va ñi-ti-aflu, ș-tu cheptu s-ti-acaț…
Nica
Tut la-a mea firidâ ñicâ,
Tut cu lăcârñili-ntr-ocl’i
Ti-așteptu ta s-yiñi.
Ti-așteptu ta s-yiñi…
Luna albâ, ca di gl’eațâ,
Añi mi veagl’i cafi searâ,
Hiu singurâ ca ea,
Singurâ ca ea…
Yislu âñi ti-aduți iara
Ma ti ved maș cu pâltărli
Nu hii tini-a meu,
Nu hii tini-a meu…
Cându știu că va s-yiñi…
Cându știu că va s-yiñi
Inima-ahurheaști sâ-ñi bată;
Căndu știù cà va s-yiñi
Gura-ñi ahurheaști s-țâ greascâ…
Cându știu că va s-yiñi
Ocl’il’i a mel’i âñi ti caftâ;
Cându știu că va s-yiñi
Ñi-u-aștergu fața-a mea plâmtâ…
Cându știu că va s-yiñi
Añi ti-așteptu..
Di dorlu-a tău
Di dorlu-a tău,
Inima ñi-treamburâ
Ca frândza bâtutâ di vimtu…
Di dorlu-a tău.
Mintea ñi-u niuroasâ
Has ca dzuua fâr’ di soari…
Di dorlu-a tău,
Lăcârñili ñi-curâ pi fațâ
Ca chicutli di ploai pi geam…
Chirutâ tu yisi dzuuâ
Ș-noapti cu ocl’il’i-firidz
Ti-așteptu…
Câțe?
Stealili-nyilicescu tu ocl’il’i a mel’i
Ș-tini, vrutlu-a meu, s-pari cà mi vrei…
Câțe mi-arâdz cu mșeati zboarâ?
Cățe u-alași vrearea ta s-moarâ?
Cârunâ di lilici pristi-a meu, per bâgași,
Câțe daima, lăi vrute, tut singurâ mi-alași?
Nu pot tora s-țâ dzâc urâti zboarâ, ma
Câțe u-alași vrearea ta s-moarâ?
Chirută tu-a meali yisi di cu seara
Ti-aștiptam, vrute, ta s-yiñi tini și-aseara;
Ma tini, iara, nu viniși ca altâ oarâ
Câțe u-alași vrearea ta s-moarâ?
Plâcârsescu
Iu fudziși di-a mea vreari
Iu fudziși tu lumea mari?
Di ñi-mi-alâsași făr di yisi,
Cu ñeatili-a meali-ncl’isi?
Că nu ñi-pot di-a ta vreari
Plângu dzuua câtâ-i mari,
Mi tuchii, gione, ca țeara,
Di-anda vdziși tini-aseara.
Plâcârsescu, gione, soarli,
Sâ-ñi ti-aducâ dinâcali;
Plâcârsescu luna mșeatâ
Sâ-ñi ti-aducâ la-a ta featâ!
Sâ-ñi ti-aducâ, gione, iara,
Sâ-ñi ti-aducâ primuveara;
Sâ-ñi yiñi cu lândurli tini
Ș-daima s-armâñi ningâ mini!
Zboarâ fâr di boați…
Tihe, tini, ți viniși ș-fudziși
Ahât agoñea,
Câțe nu ñi-alâsași nâ chicută di-arâs?
Puteai s-ñi-alași nu-averi a ñeia
Ma gionli-ñi puteai sâ-ñi lu-alași,
Gionli-a meu ațel hârioslu!
Cu ñil’i di plâcârseri s-ti dânâsescu
Nu pâtui…
Fudziși, ș-ñi-alăsași pi budză
Zboarâ fâr’ di boați,
Pit vârâ cali-ascumtâ, s-li-adun,
Io multu vrui
Ș-ñi-armaș tu noaptea mari,
Fâr’ di steali,
Cu suflitlu-arați…
lara noi doil’i
Mi strindzeai cu dor iara la cheptu,
Ta s-nu pot s-fug di ningă tini,
Nu vreai dit yis ta s-mi dișteptu,
Maș dorlu-l hârseai ți țâ-aveai ti mini.
Di multu chiro aștepțâ un zbor
Di vrearea-a mea, că ea nica vàhi ardi,
Di mini budzâli țâ-aprochi lișor
Ș-dulți mi bași pi meal di-amari.
Nu șteai că dorlu-a mi-aducâ iara
Ningâ tini-aclo, dit yisi vruti,
Nu șteai, lăi gione, pân’ tora-seara
Că io maș tini-a ti voi, dârute!
Alba vreari-a mea
Inima-ñi la tini mi pitreați, tut,
Ș-mintea tut la tini,
Ân yis di daimalui io ti ved
Ș-di daima la tini minduescu.
Hii tini alba vreari-a mea.
Ți dipuseși dit dipârtati steali,
Hii vrutlu-a meu ursit di miri,
Soarli-ñi ți-ñi luñineadzâ calea.
Udi mâni yina sâ-ñi mi l’eai, peanarga,
Pi-alti căl’iuri, nicâlcati nica,
⁃ A VREARIL’EI – ți nica nu li știi canâ.
Puteț s-ascultaț aoa puizii anyrâpsiti di Aura Pașa ș-dghivâsiti ti voi di Aurica Piha și Cristian Stere.
