Ma mărli evenimenti a stâmânâllei 15.12 – 21.12.2024
Rating; Politicâ; Timișoara; Fotbalu; Conțertu
Tașcu Lala, 22.12.2024, 10:36
Rating
Aghenţia di rating Fitch alâxi turlia cumu easti mutritâ România di la ‘stabilâ’ la ‘nigativâ’ tu ți mutreaști calificativlu ti creditli pi chiro lungu tu valutâ. Evaluarea scoati tu migdani riscurli multu mări cu cari s-alumtâ România, di itia a instabilitatillei politicâ, a dezechilibriloru fiscali ş-a criştearillei ali borgi publicâ, ți poati s-ducâ la criştearea a toclui ti âmprumuturli ți chivernisea di București ari tu umuti s-li llia di pi pâzarea externâ. Naua mutreari fu faptâ publicâ di aghenţie cu doi meși ninti di calindarlu di arada, di sibepea a instabilitatillei politicâ mari ditu vâsilie.
Analişțâlli Fitch aducu aminti tensiunli politiți mări ți alâncirâ pi sțena politicâ dupâ anularea a lidzerilor prezidenţiali ditu 24 di brumaru, di itia a mintearielli xeanâ, s-pari aruseascâ. Ei anyrâpsescu ş-ti rezultatlu a scrutinlui ditu 1 di andreu, ți dusi la unu Parlamentu sârmatu, cu unâ crişteari mari a influenţâllei a partidilor ți suntu numâsiti antiivropeani ş-extremisti (AUR, SOS România și POT). Unâ altâ furnie di gâilipseari suntu defițitili mări ş-catastisea fiscalâ, ți s-aspardzi ma largu.
Politicâ
Tu aestu chiro, partidili ți s-aspunu eali ișiși pro-ivropeani, PSD, PNL (ți s-avea ti ehtri, salami, ama, di trei añi, s-adrarâ soațâ la cumândâseari ti stabilitati ș-ti dânâsearea a extremismului), USR și UDMR (tora di oarâ, tu opoziție), nu puturâ, nica, s-achicâseascâ ti unâ nauâ coaliție executivâ, ți, taha, va s-aibâ unâ magioritati di cama di 60% tu Parlamentul adratu tu 20 di andreu. USR âlli veadi câbâtli potențialli soț la cumândâseari ti amârtiili di ma ninti și xichea/lipsa di mirachi ta s-adarâ reformi și fudzi cușia di la pâzârâpseri. Cârtitu, PSD dzâsi că tradzâ mânâ, ama că va s-vuluseacâ unâ chivernisi minoritarâ di ndreapta. Fârâ unâ chivernisi cu puteri ântredz, nu poati s-hibâ adratu niți bugetlu di stat ti anlu ți yini. Primăriili/dimarhiili niți eali nu potu sâ-și adarâ bugetili, iara țetățeañilli va s-duceahscâ unâ ș-unâ efectili – facu tâmbihi analișțâlli icunomiț de-a loclui/ndophi.
Timișoara
Timişoara s-yiurtusi, tutâ stâmâna, âncllidearea a 35 di añi di la anchisita ali Revoluţie/Ximutari ți dusi la câdearea a comunismolui tu Românie. Tu 16 di andreu 1989, oamiñilli s-adunarâ dinintea a bâsearicâllei reformatâ ta s-lu andrupascâ preftul László Tőkés, fuvirsitu di poliția politicâ, Securitatea, cu avinarea. Protestul a loru s-alâxi tu unâ revoltâ/ximutari popularâ. Represiunea anchisitâ di autorităț dusi la cama di 100 di morţâ și suti di pliguiț. Timişoara agiumsi, tu 20 di andreu, protlu câsâbă libiru di comunismo ditu Românie, iara di aua pira a revoluţillei/ximutarillei s-teasi tu tutâ vâsilia.
Multi cilâstâseri cu numa „35 di añi di libirtati” suntu programati ti eroilli ți murirâ atumțea: conferinţi, expoziţii, spectacoli, conțerti ş-proiecţii di filmi. S-feați ș-inaugurarea a portallui a libirtatillei, unâ instalaţie luñinoasâ ți adarâ halatlu ditu chirolu a Revoluţillei/Ximutarillei, dapoaia unâ priimnari tradiționalâ ali unâ unitati militarâ cu numa „Eroilli nu moru canâoarâ”. Marțâ fu dzuuâ di jali, iara viniri fu programatu conțertul Rock for Revolution.
Fotbal
Protlu acţionaru a clublui di fotbalu Rapid Bucureşti, unlu di cama cânâscutili ditu Românie, pârmâteftul Dan Şucu, agiumsi ș-acţionar magioritar a clublui italian Genoa – deadi tu șteari gruparea ditu Seria A pi site-lu a lui ufițialu. Sursa dzâți că, dupâ crișteri mări di pâradz, ditu cari 40 di miliuni di ivradz pâltiț tu 14 di andreu, Consiliul di Administraţie vulusi oferta a investitorlui românu. Aestu simnă tutâ criștearea di capitalu, luândalui, ama, unâ partițipari la capitallu suțialu di vârâ 77% ditu Genoa CFC ş-âlli alâsă tu minoritati pi acţionarilli di ma ninti – s-aspuni nica tu hâbari.
Prezidentul ali Confederaţie Patronalâ Concordia, Şucu (61 di añi) easti unu prosup multu cânâscutu tu icunumia româneascâ. Elu easti ațelu ți thimilliusi Mobexpert, nai ma marli brandu di mobilâ ditu Românie, ți ari cama di 2.200 di arugaț. Easti, tutnâoarâ, misticatu tu sectorlu imobiliaru ş-tu media, cu unu rolu clleai tu dzuuarlu di business ”Ziarul Financiar/ Frândza Finanțiarâ”. Genoa easti unâ ditu echipili di tradiție ditu fotballu italianu. Ari tu palmares nouâ titluri di campioanâ ali Italie, protlu amintatu tu 1898, iara ațelu ditu soni tamam aoa ș-unâ etâ, tu sezonlu 1924. Cușia, tu rada-lli, easti, cama aproapea di chirolu di tora, triplâ campioanâ naționalâ – 1967, 1999 și 2003 –, amintă di 13 ori Cupa ali Românie ș-tu patru arădz Supercupa.
Conțertu
Doi muzițieñi româñi, violonista Diana Jipa ş-pianistul Ştefan Doniga, deadirâ unu concertu ti prota oarâ tu Antarctica. Ei cântarâ dinintea a cama di 70 di oamiñi, cercetâtori/xitâxitori şi personal ditu optu staţii ştiinţifiți. Spectacollu a lor fu doilu nai ma marli iventu muzicalu andreptu vârâ oarâ tu ațea zonâ/nai di lumi, dupâ conțertul ditu 2013 ali fanuminâ parei rock Metallica. Doilli muzițieñi sunt, tutnâoarâ, proțlli ditu lumi ți puturâ s-adarâ conțerti profesionisti pi tuti șaptili continenti tu ma pțânu di 100 di dzâli. Artişțâlli româñi aşteaptâ tora omologarea a performanţâllei a loru tu Cartea a Recordurloru.
Autor: Bogdan Matei
Apriduțeari: Mirela Biolan
