NATO – unâ nauâ cumândârseari
Dupâ 10 añi di mandat, norvegianlul Jens Stoltenberg âlli deadi a olandezlui Mark Rutte thesea di secretar gheneral ali NATO.
Tașcu Lala, 05.10.2024, 11:04
Di marţâ, 1 di sumedru, secretar gheneral ali NATO easti premierlu olandez di ma ninti Mark Rutte. El yini dupâ norvegianlu Jens Stoltenberg tu nai ma analta thesi a cama vârtoasillei suțatâ politico-militarâ ditu istorie.
AFP anyrâpsea că Stoltenberg nu vru sâ-lli da niți unâ urnimie al Rutte, ama scoasi tu migdani că prota borgi a unui şef NATO easti s-țânâ soțlli deadun. Tu unâ catandisi gheopoliticâ ahât lài, duțeara ma largu ali idyea direcţie tu politica externâ ş-di securitati easti di mari simasie, dzâsi un diplomat NATO, lucru scosu tu migdani di aghenţia frânțeascâ.
10 añi tu cumândârsearea NATO, Jens Stoltenberg avu, vahi, nai ma greulu mandat, unlu hurhitu tu 2014, anlu di arâkeari ali Crimei di câtrâ Arusie, ș-bitisit cu polimlu aliștei contra ali Ucrainâ. Stoltenberg dusi Suțata câtrâ unâ andrupari ma mari ti statlu sovietic ma ninti, victimâ a preșcăvillei contra nomu ali Moscovâ. Lâ pripusi a statilor membri ș-eali furâ di câbuli sâ-și llia borgea ta s-âlli da nai pțân 40 di miliardi di evradz tu an ali Ucrainâ, iara NATO s-lucreadzâ pân’ di mardzinâ ti darea di agiutor militar ocțidental.
Statili membri nu lipseaști s-kearâ curailu ta s-agiutâ militar Ucraina di ispetea a „retoricâllei nuclearâ ireponsabilâ” al Vladimir Putin, dzâsi Jens Stoltenberg tu un interviu dat ti Reuters tu bitisita di mandat.
„Cathi oarâ cându criscumu andruparea cu năi turlii di armi – tancuri di atacâ, racheti cu aradzâ lungâ i avioani F-16, aruşlli deadirâ s-nâ ankeadicâ, ama nu puturâ”, dzâsi norvegianlu. El adâvgă că nai ma marli piriclliu ti NATO easti s-amintâ Putin tu Ucraina.
„Nu pistipsescu că va s-putem s-âlli alâxim mintea a prezidentului Putin tu ți mutreaști Ucraina, ama minduescu că putem sâ-lli alâxim isăkili, scuțândalui tu migdani că pâhălu ti duțearea ma largu a polimlui easti ahât mari, că va-lli acațâ ma ghini ma sâ-s tragâ mânâ și s-hibâ di câbuli s-hibâ Ucraina mileti suveranâ independentâ”, luyurseaști Stoltenberg.
Tu mandatlu a lui, Suțata u vidzu zorea s-reacţioneadzâ la alâxeri gheopolitiți mări, s-anvârtușeadzâ partea ditu apiritâ. Tu Românie numirlu a militarlor aliaţ criscu, iara NATO adră, ti prota oarâ, unâ parei di alumtâ. Tut tu mandatlu al Stoltenberg, NATO apruke năi membri agiungândalui la 32 di mileț aliati. Ațeali ditu soni craturi ți s-alikirâ di NATO suntu Finlanda şi Suedia, ți, catandisea militaristâ, neoimperialistâ ali Moscovâ li feați s-nu mata șadâ nanâparti ași cum adrarâ dețenii arada. Arusia vru ma pţân NATO ş-tora ari cama multu, cundille Stoltenberg.
Di la năulu secretar gheneral, Mark Rutte, analişțâlli vor s-veadâ că el va s-ngreacâ ma multu pi coordonarea anamisa di NATO ş-Uniunea Evropeanâ, tu unâ hopâ anda aesta ditu soni easti tut ma acâțatâ cu problemi di securitati. Nai tu soni, aliaţâlli așteaptâ s-veadâ axia lui di pâzârâpseari maca Donald Trump va s-toarnâ la Casa Albâ.
Autor: Ștefan Stoica
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan