Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 15.09-21.09.2024
Pi șcurtu: Agiutoari ti zñipsiț/ Sedințâ CSAT tu București/ Andamusea B9 di București/ Roxana Mînzatu, vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ/ Planu naționalu ti marea industrie/ Suțatâ ti vigllearea ș-dânâsearea a traficlui di cilimeañi
Tașcu Lala, 22.09.2024, 08:42
Agiutoari ti zñipsiț
Idyealui cu autoritățli ditu ma multi craturi evropeani, ș-autoritățli români furâ tu alertâ stâmâna aesta, dupâ mărli nicări di apâ ți agudirâ apirita ali Românie. Furâ adrati tendzâ ti oamiñilli ți au ananghi di apanghiu di cara ș-alâsarâ nicuchiratili și s-feațirâ ș-operaţiuni di ascâpari dupâ nicărli di apâ ți vâtâmarâ șapti oamiñi ş-asparsirâ ñilli di casi. Unâ țelulâ di crizâ fu-ndreaptâ la Ministerlu a Sânâtatillei ti asiguripsearea ali asistenţâ medicalâ a oamiñiloru ditu giudeţili Galaţi ş-Vaslui, nai ma zñipsitili di nicărli di apâ. Ministerlu di Interni ş-ministerlu ali Apârari bâgarâ pi lucru suti di pompieri, giandarñi, militari, ama ş-echipamenti ta s-agiutâ la scutearea a zñipsițloru ş-la adrarea diznău a infrastructurlor asparti di api.
Furâ adrati tendzâ di suti di locuri tu localităţli nai ma zñipsitili. Iara Cruțea Aroși Românâ anchisi unâ campanie di agiutari ș-pitricu tu zonâ camioani cu apâ ş-mâcari. Ș-Chivernisea di București deadi mâcari ş-apâ ș-fu di câbuli sâ scoatâ di la rezerveli di stat niscânti adârâminti modulari iu fciorilli s-poatâ s-anveațâ. Vulusirâ, tutnâoarâ, tu ședința ahoryea di luni, agiutoari di ananghi ti tăifurli ți au zñie. Autoritățli româneșțâ tâxescu s-andrupascâ ma largu oamiñilli zñipsiț. Iara prezidenția ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, deadi tu șteari că va s-da unu agiutoru di 10 miliardi di evradz ditu Fondul di coeziuni ali UE ti vâsiliili ditu Evropa Țentralâ ș-ditu Apiritâ, pritu cari ș-România, ți au zñie di la nicărli di apâ.
Sedințâ CSAT tu București
București s-feați, gioi, unâ şedinţâ a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsilillei. Polimlu ditu Ucraina viținâ, ancupârarea di echipamenti ti Ascheri tu aeșțâ dzați añi ți yinu, cata cumu ș-anvârtușarea a Suțatâllei Strateghicâ cu Ripublica Moldova furâ pritu subiectili di prota thesi di moabeț. Membrilli CSAT dzâsirâ că România easti interesatâ s-aibâ pi teritoriul a llei capațităț industriali cari s-poatâ s-asiguripseascâ adrarea di tehnicâ militarâ modernâ ti ancupârarea a structurillei di forţi tu chiro di irini, ş-dezvoltarea di năi echipamenti ti crișteara a capabilităţlor militari tu catastisi di crizâ i polimu.
Acâțândalui tu isapi evoluţiili fapti di pțânu chiro ditu vâsilia viținâ, membrilli CSAT zburârâ di misuri suplimentari di scâdeari a curailui ş-dânâseari a fuvirserloru di securitati, ți s-hibâ bâgati tu practico la livel naţionalu, cata cumu ş-andruparea a aliaţlor tu arada ali NATO. Pi di altâ parti, România ș-aspusi diznău andruparea ti calea evropeanâ a Chişinăului pritu andruparea a bâgarillei tu practico a reformilor ş-a politițloru publiți di cari easti ananghi.
Andamusi B9 tu București
NATO lipseaști s-reacţioneadzâ la incursiuñli ali Arusie tu spaţiul aerian a vâsiliiloru membri, tu contextul a polimlui ditu Ucraina, deadi tu șteari ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. La andamusea B9 di Bucureşti a minişțrâloru ali apârari ditu statili aliati di pi partea di apiritâ ali NATO, ufițiallu român dzâsi că catastisea di securitati ditu reghiunea ali Amari Lai armâni gâilipsitoari di itia a fuvirserloru adrati di acţiuñli di preșcâvilli ali Federaţie Aruseascâ, baș pritu dezinformari ş-atacuri țibernetiți.
Angel Tîlvăr: “Statili B9 suntu dipu gâilipsiti tu ți mutreaști intrărli dipriunâ a dronilor ş-a rachetilor ali Federaţie Aruseascâ tu spaţiul aerian al NATO tu Polonie, Românie, Letonie, ș-criștearea a catastisillei sirsemâ mardzina di sinurli ali NATO. Ti ațea easti ananghi di unâ apandisi susto ș-coordonatâ la livel aliat, cata cumu ș-bâgarea tu practico cât ma ayoñea a modellui rotaţionalu ali apârari aerianâ ş-antirachetâ integratâ ali NATO”.
Tut ñiercuri, Bucureşti, ministrul ucrainean di Externi, Andrii Sybiha âlli câftă ali Românie s-mutreascâ posibilitatea ta s-agudeascâ dronili ş-rachetili aruseşțâ ți suntu aproapea di spaţiul aerianu românescu. Tu arada ali andamusi cu omologlu Luminiţa Odobescu, aestu tiñisi andruparea ti apârarea a independenţâllei ali Ucrainâ pritu apofasea ali Românie ta sâ-lli da hari unu sistemu Patriot. Șefa ali diplomație româneascâ dzâsi diznău că România va s-andrupascâ apârarea ali independenţâ, suveranitati ş-integritati teritorialâ ali Ucrainâ.
Roxana Mînzatu, vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ
România ari ti prota oarâ unâ thesi di vițeprezidentu ali Comisie Evropeanâ, ți va u aibâ evrodiputata suțial-dimucratâ Roxana Mînzatu, ministrul di ma ninti a investiţiilor ş-a proiectilor evropeani București. Hâbarea fu faptâ di şefa ali Comisie Evropeanâ, Ursula von der Leyen, ți aspusi, marţâ, ditu ți membri easti uadratu năulu Executiv comunitaru. Roxana Mînzatu va s-hibâ Bruxelles ș-comisar ti-Competenţi ş-Educaţie, Locuri di lucru, Ndrepturi suțiali ş-Dimugrafie. Ea dzâsi că dumenea luatâ di Românie, pi pâzarea a lucrului, easti di prota thesi ti competitivitatea ali Uniuni. Dupâ numâseari, premierlu Marcel Ciolacu, luyursi că, ași, România easti parti ali apofasi tu Uniunea Evropeanâ.
Plan naționalu ti marea industrie
Coaliţia di guvernari di București apusfusi marţâ s-bitiseascâ câtu cama ayoñea schema di andruapri ti mărli investiţii strateghiți ditu industria prilucrâtoari şi ditu metalurghie, siderurghie ş-industria chimicâ. Uidisitu cu spusa a premierlui Marcel Ciolacu, planlu ari trei componenti di prota thesi. Easti zborlu di unu agiutoru di statu di 500 di miliuni di evradz ş-fațilităţ fiscali ti investiţii di cama 150 di miliuni di evradz, unu altu agiutor di statu di unu miliardu di evradz ti şasi añi ti decarbonizarea a proțesilor di adrari ş-efițienţâ energheticâ ş-treilu agiutoru di 1,25 miliardi di lei (vârâ 250 miliuni di evradz) ti 15 companii ți bagarâ tu practico investiţii tu producţia di materii primi industriali.
Suțatâ ti viglleara ș-dânâsearea a traficlui di cilimeañi
Chivernisea româneascâ ș-ațea americanâ simnarâ unâ suțatâ-cadru tu dumenea a vigllearillei a cilimeanlui, pruvidzutu s-dizvârteascâ ti unu chiro di ținți añi. Ambasadoarea SUA tu București, Kathleen Kavalec, deadi asiguripseri că Statili Uniti va s-andrupeascâ România tu gairețli a llei ta ș-adarâ unâ strateghie di viglleari a victimâllei, ta s-creascâ afirearea a victimiloru-cilimeañi a traficlui ș-di fâțeari ma bunâ a investigaţiiloru.
Tu arada a lui, ministrul românu di Interni, Cătălin Predoiu, luyursi că simnarea a suțatâllei easti unâ duțeari ma largu a lucurlui deadunu ş-aspuni apofasea a autoritățloru di Bucureşti ta s-dânâseascâ abuzlu/arăulu/catahrisea contra a cilimeañiloru. România easti prota vâsilie ditu Evropa ți va s-llia pâradz di la America, 10 miliuni di dolari ti fâțeara ma bunâ a sistemului naţionalu di viglleari ș-dânâseari a traficlui di cilimeañi.
Autor: Daniela Budu
Apriduțearea: Mirela Sima-Biolan