Polimlu, atumţea și adză
Topili cad pisti casi, vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
Tașcu Lala, 11.09.2024, 19:11
Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu bană. Alță s’ndregu s’agiută, s’lli-ascapă pi aţelli ţi suntu sumu surpături. Anvărliga, casili suntu surpati ică aspindzură tu vimtu, arupti di explozii.
Lăhtăroasa zuyrăpseari easti valabilă și după 85 di ani. Ași fu tru yismăciuni 1939, cându ahurhi Doilu Polimu Mondial, ași easti și tora, tru Ucraina, dupu doi añi di anda Rusia u atacă Ucraina. La 1 di yismăciuni 1939, Germania al Hitler u atacă Polonia, u aputrusi cu askeri și u tufikisi cu topi, cum feaţi Rusia cu Ucraina, tu 24 di şcurtu 2022. Născănţă istoriţ lugursescu că polimlu ali Rusie contra ali Ucraină ahurhi tru 2014, cându Moscova u arăki Crimeea di la Ucraina, di nu s’vidzu vărnă reacție apreasă a Occidentului democrat.
Idyea, tru 1938, Hitler u avea ampărţătă Cehoslovacia, după ţi premierlli francezu și britanicu fură simfuñi ti aesta, Munchen. Tru 2022, Moscova aduţea tu muabeti problema a etniţlor aruși ditu Ucraina. Tru 1938, Hitler ufilisi etniţlli ghirmañi ditu Cehoslovacia tra s’u-aspargă aestă văsilie. Yinitoarili jgllioati fapti di tandemlu Hitler-Stalin, lli-află occidentalii cama ndrepţă. Idheea ti atacarea ali Polonie și ampărțarea-a llei anamisa di Moscova și Berlin fu hăbărisită ca ună furñie di polimu, acă reacția militară ali Franță și ali Mari Britanie amănă multu di multu. Acăţată ca tru ună clleşati di ataca ghirmană și di aţea sovietică, Polonia alumtă giuneaşti ama nu ari niţi ună șansă. Cu ună stămână ma ninti ta s’ahurhească polimlu, ateali dauă dictaturi ideologhiţi ţi eara ncuntrati, ş-avea ampărţătă sferili di interesu și avea tăxită s’nu nkisească ataca ună-alantă. Franța și Marea Britanie tiñisescu zborlu datu, aestă aradă, și declară polimu ali Germanie, ti ciudusearea al Hitler, cari eara anviţatu că democrațiili ditu ascăpitată s’nu lu-cărtească că ari umuti s’nkisească polimlu. Acă amănă, implicarea militară a aţiloru doi garanță ali democrație și libirtati deadi pisti capu planurli a agresorlor. Ași fu aoa şi 85 di añi.
Tru aestu kiro, tru videala a niscăntoru aproximativi uiduseri, democrațiili cari llia parti la bana internațională a lumillei pi thimellilu a nomlui şi ali irini, andrupăscu gaeretea militară ali Ucraină cu multă reticență și trădzeari mănă. Acă ahurhi polimlu tru co-beligeranță cu agresorlu ghirmanu, Uniunea Sovietică s-vidzu și ea atacată, tru 1941. Intrânda tru ecuația aţiloru ţi alumta cu Hitler, Moscova ariun agiutoru di părmătie babageanu ditu America. Tru păradzlli di tora, va s’hibă vără 180 di miliardi di dolari. Ntră altili, easti zborlu di 14 di ñilli di avioani, 13 di ñilli di tancuri, 400 di ñilli di anămusitli jeepuri, miliuñi di tonuri di alimente și naftă. Tuti cu vulusearea a unlui nomu, apufusitu democratic la Washington. Agiutorlu ţănu până tru aţea ditu soni dzuuă a polimlui, cari să s’tihisi s’hibă 2 di yismăciuni 1945. Aşi, putem să spunemu că Doilu Polimu Mondial ţănu 6 añi și ună dzuuă. Tu bitisită, Moscova nu eara tru tăburea azvimţăloru, deadunu cu Germania cu cari avea ahurhită polimlu. Ditu 1941, alumta contra a lor, eroic, cu mări cheardiri, ama di partea a ghinilui, cari işi azvingătoru. 85 di añi ma amănatu, un clirunomu al Stalin, ditu idyiulu bolșevic partid cu el, bombardeadză un stat independentu, pi cari lu aputrusi cu askerea a lui. Ari multi minutişuri cari pot s’hibă yilipsiti şi atumţea, și adză. Nica şi aţea că multi di eali nu părea s’hăbărisească naeţli heghemonisti și di ghenochidu al Hitler ţi dusiră la șasi añi di polimu, cari u feaţi ţistali tută planeta.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala