Hãbãri ditu bana romãneascã şi internaţionalã
Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă sărbătoare, tra s’nsimneadză turnarea la limba română și la alfabetlu latin tru fosta Ripublică Sovietică. Asi cum cundille domnul Iohannis, nică di anlu ţi tricu limba română easti și limba ufiţială a Ripublicăllei Moldova, după ţi fu promulgatu un nom di prezidentulu Maia Sandu, cari alăxeaşti spunearea „limba moldovenească” cu spunearea „limba română”.
Tașcu Lala, 01.09.2024, 11:08
LIMBA. Dzuua-a Limbăllei Română fu sărbăturisită sâmbătă emu tru România, emu tru R. Moldova, iu fu băgată tră prota oară aestă sărbătoare, tra s’nsimneadză turnarea la limba română și la alfabetlu latin tru fosta Ripublică Sovietică. Pi dauli mealuri a arâului Prut s’ţănură evenimenti speţiali. Tru un mesaj postat cu aestă furñie, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că limba română nu easti maş unu mănuclliu di zboară, ama easti ună cali ta s’da ma largu clirunumia culturală și ună clirunumie di mari tiñie pi cari u alăsămu ti bărnurli yinitoari s-u tiñisească și s-u facă ma avută. Asi cum cundille domnul Iohannis, nică di anlu ţi tricu limba română easti și limba ufiţială a Ripublicăllei Moldova, după ţi fu promulgatu un nom di prezidentulu Maia Sandu, cari alăxeaşti spunearea „limba moldovenească” cu spunearea „limba română”. Aestu lucru fu di mari simasie tră ndriptatea a unlui lucru istoric, dimi atea că româñilli băneadză pi dauli mealuri a arăului Prut au ună limbă, ună cultură și ună istorie comună, spusi Iohannis. Uidisitu cu aestu, limba română easti studiată tru 59 di universităț ditu 37 di văsilii a lumillei. Sesiuni di lectură publică, expoziții di artă, proiecții di filme, recitaluri di muzică suntu organizate di institutili culturali românești ditu tută lumea tra să nsimneadză Dzuua-a Limbăllii Români.
VIZITĂ. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, eara dus sâmbătă tru ună vizită ufiţială tru Ripublica Moldova, tră muabeţ cu omologlu a lui, Maia Sandu. Cu aestă furñie, atelli doi ufiţialli simnară ună Declarație comună mutrindalui cooperarea bilaterală tră anvărtuşearea-a reziliențăllei ali Ripublica Moldova, cari avu pănă tora agiutor cabaia multu ditu partea ali Românie tra s’ţănă cheptu la multili provocări cu cari s’ampuliseaşti. Uidisitu cu Iohannis, polimlu hibrid purtat contra ali Ripublica Moldova și a cetățeañilor a llei easti tut ma vărtosu și acaţă noimi tut ma serti. El cundille că angajamentul strateghicu ali Românie tra s’ndrupască dizvultarea democratică ali Moldovă va s’armănă niminatu pi kiro lungu și căftă a tutăloru partenerlor internaționali s’da agiutoru consecventu tru gaereţli a llei di aderare la UE. Tu arada-a llei, Maia Sandu spusi că România avu un rolu di mari simasie ti anvărtuşearea a independențăllei energhetică a văsiliillei a llei şi cundille, tutunăoară, agiutorlu a Bucureștiului tru proţesul di aderari la UE. Vizita a Prezidentului ali României faptă Chișinău s’ţănu tru contextul tru cari România și Moldova sărbăturisiră Dzuua Limbăllei Române pi 31 di agustu.
PENSII. Un proiectu di nomu mutrinda criştearea a praglui la impozitlu pi pensii tru România di la 400 di euro tru aestu kiro la 600 di euro easti tu planu tra s’hibă avizat stămâna yinitoare tru Camera a Deputațlor, for decizional tru aestă noimă, dimăndă ministurlu a Culturăllei Raluca Țurcan. Ea spusi că misura fu promovată ditu 2022 di Partidlu Național Liberal și că, după aprobarea a lui tru Parlamentu, va s’bagă tu practico la 1 di sumedru. Coaliția di guvernământu adrată ditu Partidlu Suţialu Democrat și Partidlu Național Liberal apufusi aoa şi ndauă dzăli că năulu proiectu di nomu lipseaşti s’hibă băgatu iruşi tru Parlamentu, tru loc tra s’hibă vulusitu di guvernu pritu ordonanţă di ananghi.
NOMLU. Legislația mutrinda ordinili di restricție teasti s’băgă tru practico sâmbătă tru România. Scupolu easti tra s’veaglle tuti victimili, cari ţi s’hibă ligăturli a lor cu agresorlu. Ministurlu ali justiție, Alina Ghorghiu, spuni că ma ninti, ordinili di restricție eara apufusiti maş tră cazurli di prişcăville tru familie, ama naua legislație acaţă tu isapi și abuzlu, s’clleamă fuvirsearea psihologică. Ea pitreaţi urminii tra s’aibă curayiu tuti victimili tra s’caftă protecție și s’dimăndă cazurli di abuz, indiferent di turlia-a abuzlui și di aţellu ţi easti agresorlu. Tru aestu contextu, Ministerlu ali Justiție ditu România nkisi ună campanie di conștientizare cu numa „S’bănedz cu frica nu nsimneadză că bănedz”. Tru 2023, aproapea 80.000 di cazuri di prişcăville domestică fură raportati la poliție, iara tru cama di 30.000 di cazuri victimili fură mlleri.
Autoru: Udãlu a Hãbãrloru
Armânipsearea: Taşcu Lala