NATO 75
Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi
Tașcu Lala, 23.07.2024, 17:15
Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota alianță militară la cari SUA loa parti tu kiro di irine, NATO fu thimilliusită căndu ună nauă turlie di polimu părea că ahurheaşti, tru muabetea ti năili ecuații di echilibru a putearillei tru plan internațional. Eara spus cu numa di Polimu Araţi ama scânteallili ţi putea s’nkisească cu ună nauă ceamaună mondiala alăncea iuţido tu lumi. Avea nkisită Criza a Berlinlui, prota ceamaună salami anamisa di aţelli di ma ninti aliaț, ankisită clasică di la un conflictu ideologhic faptu tru spațlu a fostului inamic ghirman, tora aputrusitu di aliaț. Ună apunti aeriană aproviziona Berlinlu, eara thimilliusitu cratlu Israel, dupu ună rezoluții a nauăllei alăncită Organizații a Națiunilor Unite.
Planlu Marshall nsimna și el ahăndoasa ampărţari anamisa di aţeali dauă poluri mondiale di puteari, acă ş-pripunea s’ndrupască Europa cu gaeretea di reconstrucție postbelică. Comuniștilli chinezi s’aprukea di victoria cari, tamamu tru 1949, îlli făţea stăpâñi pi nai ma populată văsilie ditu lumi. Prinţipiul apufusitu di NATO faţi ditu eventuala atacă contra a unlui di tu statili membri ună atacă contra a tutăloru membrilor. A văsiliiloru cari avea simnată inițiativă priankisită a NATO, Tratatlu di Bruxelles, lă si adăvgară şi altili aşi că, tru apriiuru 1949, di debut, văsiliili membri ali NATO era SUA și Canada, ditu nordulu ali Americă, și statili di tu ascăpitata ali Europă Belgia, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, Portugalia. Mutu ayoñea ahurhi tindearea ali Organizație cari kiverniseaşti Tratatlu a Atlanticlui di Nordu, simnatu Washington tru 1949. Tru 1952, pritu aderarea a niscăntoru văsilii cu un conflictu di multi seculi anamisa di eali, Gărţia și Turchia, NATO agiundzi s’aibă idyiulu sinuru cu URSS.
Aderarea ali Ghirmănie Federală la NATO, tru 1955, îlli faţi pi sovietiţ s’thimilliusească şi elli ună idyea organizație, tut di securitate colectivă militară, număsită idyealui, Tratatlu di Varșovia. Prota yiurtuseari a unei decadi u află duñeaua ampărţătă inclusiv tru ligătură cu aflarea şi călcarea a Cosmoslui. Tru Cuba, reghimlu al Fidel Castro agiundzea la puteari ti un lungu kiro. Tru 1969, Neil Armstrong agiundzi pi Lună iarapoi armatili a văsiliiloru a Tratatlui di Varșovia agiungu Praga, acă numata eara primveara. S’agiundzi pi ună mari criză, inclusiv morală.
Dupu 30 di añi, tru 1979, Uniunea Sovietică aputruseaşti Afganistanlu, di nkiseaşti un conflictu cari nu s-bitisi niţi adză. Tru 1989, căndu NATO umplea patru dekenii di existență, comunismul cadi ca un dominou, tru estul ali Europă. Tu bitisita-a anlui, regimlu comunistu avea kirută ditu tuti văsiliili a Tratatlui ncuntratu, atelu di Varșovia. Dealihea, cu excepția a URSS, cari vrea si s’ampartă didipu maş dupu doi añi ma amănatu. Calea ţi va u nkisească aesti văsilii, fosti comuniste, duţi cătă NATO și cătă Comunitățli Europeane, Uniunea Europiană di ma amănatu.
Dupu 50 di ani, tru 1999, protili văsilii fost comuniste suntu aprukeati ufiţialu tru NATO. Easti zborlu di Polonia, Ungaria și Cehia. Dupu un mesu, NATO ankiseaşti cu bombardamente greale contra ali Iugoslavie, tru forma a llei di atumţea. Cu xikea di vulă băgată di ONU, acțiunea NATO eara spusă că asiguripseaşti protecția populației di orighine albaneză ditu Kosovo, provinţie ali Iugoslavie di atumţea. 25 di añi ma amănatu, anda s’umplea trei cirecuri di secol di existență, NATO easti unâ alianțâ tut ma vârtoasâ, aducândalui ningâ ea nu ma pţânu di 32 di membri.
Neise, polimlu nkisitu di Rusia contra ali Ucraina easti amprotusa tu agenda di securitati a duñeauăllei, tru cari NATO ari un rolu maxus. Semnu di semnu tră actualitatea a scupolui ti cari s’thimilliusi NATO aoa şi 75 di ani easti aderarea toa ayoñea a dauă state scandinave, Suedia și Finlanda, cari promova neutralitatea armată ama akicăsiră că viţinata cu ună Rusie tut ma fuviroasă caftă apofasi limbidz tru aeestă nooimă, dimi aderarea la organizația colectivă di apărare a Tratatlui Atlanticlui di Nordu.
Autoru: Marius Tiţa
Armănipsearea: Taşcu Lala