Ma mãrli evenimenti a stãmãnãllei ţi tricu 23.06 – 29.06.2024
Sumaru: Euro-summit; Euro-zonă; NATO; Politică la București; Politică tru provincie; Euro-fotbal
Tașcu Lala, 29.06.2024, 18:55
Euro-summit
Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, lo parti, gioi, şi viniri, la Bruxelles, la andamasea-a Consiliului European. Arada-a muabeţloru anamisa di șefañilli di stat și di guvern a Aţiloru 27 avu tu amprotusa număserli ti cumăndusearea-a a instituţiilor comunitare, dupu euroscrutinlu ditu 9 di cirişaru.
Idyea cum tu mandatlu di ma ninti, ateali trei mări familii politiţi continentale ș-ampărţără ipotisili di top. Lucru ţi s-aştipta di tută lumea, conservatoarea germană Ursula von der Leyen amintă, diznău, şefia a Executivlui comunitar şi va-lli si da, meslu ţi yini, votlu di nvestitură tru Parlamentul European. Naua şefă ali diplomaţie europeană va s’hibă actualu premier liberal eston Kaja Kallas, iara Consiliul European va s’hibă kivenisitu di socialistul portughez Antonio Costa, fostu premier Lisabona.
Malteza Roberta Metsola, di la populari, armâni prezidentă a Parlamentului tră nica nai pţănu doi añni şi giumitati, cându, multu probabil, va-lli da ipotisea a unui socialistu. Portofoliul cari va’lli si cadă ali Românie tru yinitoarea Comisie s’păzărăpseaşti nică.
Comentatorlli spun că Bucureștiul va ta s-u-aibă Economia, ama easti zori s’pistipsimu că va u-amintă și va s’hibă haristusită cu Extindirea, iara yinitorlu comisar român va s’kivernisească dosarili mutinda admiterea ali Ripublică Moldova (românofonă), Ucraina și a văsiliiloru ditu Balcañilli ditu Ascăpitată.
Euro-zonă
Comisia Europeană agiumsi pi isapea că România nu tiñiseasti condiţiile tră s’poată s’adoptă moneda unică europeană. Easti concluzia a unui raport datu ti publicitati la Bruxelles, tru cari easti analizată catandisea ditu statele membre ale Uniunii ţi nu fac parte ditu zona euro, ama au aestu scupo: Vărgăria, Cehia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia. Uidisitu cu Executivlu comunitar, România nu agiumsi axi pi niţi unu di ateali patru criterii anănghisiti: stabilitatea păhadzloru, catandisea a finanţilor publiţi, rata di alăxeari şi convergenţa a tocurloru pi lungu kiro.
NATO
Aţeali 32 di văsilii membre al NATO lu număsiră, ñiercuri, premierlu olandez Mark Rutte ca yinitor secretar gheneral ali Alianţă. Rutte (57 di ani) va u aibă şefia NATO pi 1 di sumedru, di la norvegianul Jens Stoltenberg, cari easti tru ipotisi di dzaţi añi.
„Știu că voi u alasu NATO pi mâñi buni” – angrăpsi Stoltenberg pi şingirlu X. Analiştilli spun că, pi ningă dosarlu ali Ucraină aputrusită di trupele ruse, Rutte lipseaşti s’kivernisească şi relaţiile transatlantice, cari pot s’agiungă ndilicati di yinearea diznău la Casa Albă a republicanului Donald Trump, mefientu andicra di aliaţllii ditu Europa, a curi lă faţi cătugurseari că nu inveastescu cătu lipseaşti tru apărari.
Presa occidentală angrăpseaşti că alidzearea al Rutte agiumsi ună formalitate, după ritrădzearea ditu cursă, cu xikir di andrupari, stămâna ţi tricu, a prezidentului român Klaus Iohannis. Presa di Bucureşti aduţi aminti că Rutte easti un personaj cama multu impopular aoa, di itia a opoziţiillei a lui di cabaia kiro, ca şef a guvernului di Haga, andicra di admiterea României tru Spaţiul Schengen, di libiră circulaţie.
Politică la București
Fosta jurnalistă Elena Lasconi, primarlu aleptu diznă a municipiului Câmpulung Muscel (sud), easti naua prezidentă a Uniunii Salvaţi România (tru opoziţie tru Parlamentul di la Bucureşti şi afiliată grupului RENEW tru aţl european). Ea lo 68% ditu opţiunile exprimate online di membrilli cu ndrept di vot a partidlui. Lasconi spusi că, tora, ahurheaşti reconstrucţia USR. Instalarea a llei s’faţi dupu ţi atelu di ma ninti lider, Cătălin Drulă, demisionă di itia a rezultatelor di la alidzerli locale şi europarlamentare di pi 9 di cirşaru, când USR, asociată cu PMP şi cu Forţa Dreptei tru Alianţa Dreapta Unită, agiumsi dipu nghiosu andicra di PSD şi PNL (la co-guvernare) şi a AUR (opoziţia naţionalistă).
Politică tru provinţie
Biroulu Electoral Central (BEC) ditu România anulă alidzerli tră ipotisea di primar tru comuna-staţiune estivală Costineşti, ditu giudețlu Constanța (sud-est) şi apufusi ţănearea diznău a scrutinului di pi 9 di cirişaru tru dzuua di 7 di alunaru. BEC apruke căftarea di anulari a alidzerloru formulată di Partidul Social Dimocrat – filiala Constanţa. La Costineşti, scrie presa română, misurarea a voturilor exprimate la alidzerli locale di pi 9 cirişau s’feaţi di şasi ori, tru bitisită hiinda spus aminrtătoru la funcţia di primar candidatlu PNL, tu antriţearea cu aţelu social-democrat, la unu adgheafuru di maş unu vot. Tru ună carti niintată di Biroul Electoral di Circumscripţie Costineşti către BEC fură spusi, pi thimellilu a documentelor justificative, ma multi nireguli, nica şi aţea că dauă persoane, ntră cari un cetăţean ucrainean, votară ama nu avea aestu ndreptu.
Euro-fotbal
Echipa națională di fotbal ali Românie s-califică tru optimile Campionatului European ditu Germania, după egalul, 1-1, cu Slovacia, di ñiercuri seară, di la Frankfurt. Golu ali Românie fu marcat di Răzvan Marin, ditu penalty, iara aprăftăsita aluştui dusi la amintarea a grupăllei di formația antrenată di Edward Iordănescu. Tru protili dauă partidi ditu grupă, româñilli au bătură Ucraina cu 3-0 și kirură, 0-2, cu Belgia. Tuti ateali patru echipe ditu grupă aavură câte patru puncte, iara România fu lider haristusită a golavearajlui. Tru optimi, pi 2 di alunaru, România va s’agioacă cu Olanda, pi cănăscuta Allianz Arena di Munchen. Nilli di români isiră după meciul cu Slovacia pi geadei, tru mărlli căsăbadz a văsiliillei, ta şi spună harauua tră calificari. Di la Europeanul ditu 2000, România numata avea agiumtă tru fazili eliminatorii a unui turneu final continental ică mondial și easti tră prima oară tru istorie cându amintă grupa.
Autoru: Bogdan Matei
Armãnipsearea: Taşcu Lala