România – victimili a fărtuñiloru
Adilleaticu tru România, după dzălili ditu soni ţi avură tru amprotusa fenomene meteo la extreme ţi feaţiră nica şi victimi.
Roxana Vasile, 27.07.2023, 18:10
Chirolu lă da a românilor adyi ta s’avreadză niheamă, după aţeali ndauă dzăli di căñină cari ălli mulle nica și pi aţelli tru formă optimă. Ași cum avea anticipată, meteorologii, gioi și viniri, haristusită a alăxearillei multu aretcu tu kiro di veara a unei mase di aer cabaia hertu ditu sud-sud-estul a continentului cu una maa araţi vinită ditu nord-ţentru, temperaturli agiumsiră, la propriu pisti noapte, multu muşeati: ti un kiro di 24 di săhăţ, scădzură cu aproximativ 15-20 di gradi Celsius. Tră gioi, fură prognozate maxime a aerului di 28 di gradi.
Aestă alăxeari dinăoară faptă tră temperatură fu nsuţătă, ama, di fărtuni vărtoasi, cari inițial zñiipsiră ascăpitata, nord-vestul, nordul și ţentrul a văsiliillei, deapoa s’teasiră și tru alti locări. Neise, ti gioi tahina, meteorologii ţănură pi lucru un cod galben di ploiuri torenţiale şi vimtu tră sud, est și sud-est. Fătunile feaţiră victime. Tru giudețul Alba, ună mulleari muri după ţi n cupaciu scos ditu arădăţiñi di rafale vărtoasi di vimtu cădzu pisti aftuchina tu care eara. Iara doi fraţ ditu Botoșani fură agudiţ mortal, pi un câmpu, di kiritu.
Tru Harghita, urdinarea feroviară fu local și ti şcurtu kiro ambudyiusită, după ţi ma mulţă arbori cădzură pi șine. Furtuna asparsi si citia a bazinului di anutari ditu căsăbălu Miercurea Ciuc. Cupaci surpaţ pi carosabil ică pi calea di heru, ama şi stâlki di electricitate surpaţ di vimtu fură şi tu giudeţlu Hunedoara.
Ma multi localităţ ditu Iaşi armasiră fără apă potabilă, iara Portul Constanţa la Amarea Lae fu ncllisu di itia a vimtului vărtosu, dzăţ di pampori fură dănăsiti şi vidzură zorea s’asteaptă arădpsiti la dani ică tru rada portului. Numirul autovehiculelor avariate di fărtuñi easti, și el, multu mare.
Imaginile ditu kirolu a fărtunăllei di Oradea anvărligară pritu televiziunilor — cirnidili di pi casi fură loati di vimtu pritu aer ca frăndzăli, citia a Vivliotecăllei di la Universitati fu loată di vimtu, iar panouri fotovoltaice fură arcati pi trotuare.
Fenomene meteorologice la extreme nu sunt maş tru România. Italia, di exemplu, s’ampuliseaşti idyealui cu furtuni şi cu incendii și s’duţi cătă catandisea di ananghi tru ţinţi regiuni. S’fac gaereţ mări tră astindzearea a focurilor izbucnite și tru păduri ditu Gărţia şi Tunisia. Ateali dauă văsilii mediteraneene activară mecanismul di protecţie civilă al Uniunii Europene, cari apăndăsi ntrăoară. Neise tut ma multi state di la Mediterana suntu zñiipsiti di căldură extremă şi incendii di vegetaţie. Unu s’apreasi ningă căsăbălu-port turistic Dubrovnik ditu Croaţia. Pompierlli s-ampulisiră cu fleamili și tru Portugalia ică tru Spania.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala
