Catandisea-a presăllei tru România
“Catandisea ali mass-media ditu România nu easti dipu bună, ari nica lucri ti adrari și văsilia lipseaşti să spună progresele fapti tu aestă noimă tu yinitorlu raportu mutrinda statlu di dreptu, spusi viţepreziditutulu ali Comisiei Europene tră valori și
Mihai Pelin, 28.04.2023, 19:24
Statlu româna rămâne năpoi tru codaş tru Europa tru aţea ti mutreaşti tiñisearea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, catacum şi accesul ningărditu la informaţii di interes public, spuni preşeditutele organizației ActiveWatch, Liana Ganea. Tru opinia a llei, una di protili probleme arămâne faptul că mărli partidi politice finanţeadză nitransparentu presa, lucru ţi duţi la suspiciuni rezonabile că agenda publică tru mass-media easti distorsionată. Tru idyiulu kiro, pţănile boţ jurnalistice critice cu putearea politică agiusiră ţinta a născăntoru campanii di discreditare, iniţiate ili di actori politiţ, ică di instituţii di presă cu ună lungă istorie di abateri di la etica profesională, nica spusi Liana Ganea. Tutunăoară ea lugurseaşti că statlu român lipseaşti s’aibă un control real ti serviciili di informaţii, s’limiteadză puterile tru expansiune ale aluştoru şi căbilea a lor di minteari cu exercitarea a ndreptului la libertatea di exprimare.
Tu arada a lui, prezidentulu a Centrului ti Jurnalism Independentu, Ioana Avădani, declară că ari probleme mări cu mass-media ditu România care ţăn di axia a statului şi di capacitatea a lui ta s’li ndreagă. Anamisa di aestea, ea ardăpsi ixikea di transparenţă a acţionariatului companiilor di media şi influenţa a lor tru agenda editorială, atacurile contra a jurnaliştilor vinite ditu zona putearillei i creaşterea discursului agresiv la adresa alustoru.
Statul român lipseaşti s’akicăsească em şi s’nu s’bagă zori ditu partea Europei că mass-media easte un actor legitim tru tut ţi ţăne di debatlu publicu şi că rolu a llei critic easti anaparti di iţi sinferu di partid i pecuniar, cundille Ioana Avădani.
Declaraţiile s’facu tru contextul a spusiloru ţi li feaţi viţeprezidentulu ali ComisieEuropene tră valori şi transparenţă, Vera Jourova, care uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuhinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea.
Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ.
Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dialihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.
Năsă lugurseaşti căţe “catandisea a presei ditu România nu easti dipu bună şi ari nica multi lucre ti adrari. Ntribat disi năili instrumente legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricut şi aflate, tru aestu kiro, tru cursulu di adoptare sunt duri tra s’a bordiadză aesti probleme, ea apăndăsi afirmativ, cundillinda, tru idyiulu kiro, că aşteaptă ma multu di la statlu român până atumţea.
Raportul mutrinda statlu di drept ditu 2022 al CE cundilleadză că media ditu România s’ampuliseaşti cu probleme ntră care faptul că transparenţa tra acţionariatului media ma largu easti incompletu şi aspărdzearea catastisillei mutrinda fuvirserli, cazurile di priscăville contra a jurnaliştilor. Tru 2022, instanţili ditu România apufusiră dauă condamnări penale contra a născăntoru persoane cari feaţiră infracţiuni cari mutrea siguranţa a jurnaliştilor.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearia: Taşcu Lala
