Sărbători pascale tru România
Embistimenilli ortodocși și aţelli greco-catolici se pregătesc tră nai ma mari sărbătoare a creștinătatillei, Anyearea a Hristolui.
România Internațional, 10.04.2023, 13:46
Embistimenilli ortodocși ditu România și aţelli greco-catoliţ sărbăturisiră, dumănică, Fluriile, ţi aduc aminti ti intrarea a Hristolui tru Ierusalim, ninti s’hibă ncruţilleatu pi cruţi. Di Flurii, oamiñilli dusiră la bisearică tră s’ayiusească lumăkiţi di salţă, pi cari li băgară tu tu firidz, la uşi ică la porţă, a diapoa pistea spuni că aestu ritual apără casa di arăeţ şi u veaglle di lucre uruti. Apritudu sărbătoarăllei, embistimeñilli loară parti la procesiuni ndreapti tru ma multi localităţ ditu văsilie și tru Bucureşti.
Ti simasiili a hăgilăkillei, patriarhul a Bisearicăllei Ortodoxe Române, Daniel, spusi că aestă easti ună hăbăriseari a Sătiloru Paşti şi mărturisirea a Hristolui, amintătorlru a moartillei. Diapoa, cundillează patriarhul Daniel, “hăgilăkea ti Flurii easti harea ş-mira tră ţitati şi semnulu a suţatăllei anamisa di oamiñi cu Hristolu, tră itia că Hristolu Domnul anye pi soţlu a lui Lazăr ditu Betania, cari avea murită cu patru dzăli nintiˮ. Procesiunea, nica spuni patriarhul, spuni că lilicili a pistillei şi vdilliurli a virtuţilor adunati tru suflitu pritu purintu, pritu arigeai, pritu pişmănlăki, pritu spovedanie şi împărtăşire di cama multi ori tru kirolu a postului Sămtilor Paşti, aesti vidilliuri di lilici ditu suflit simbolizate pritu lilici di finicul şi di salţă suntu durusiti a Hristolui ca semn a vrearillei oamiñiloru ca apandisi ti vrearea a lui.
Cu dzuudi Flurii ahurheaşti atea ditu soni stămână a Postului Paştilui, număsită Stămâna Patimilor, tru cari embistimeñilli s’ndregu s’aşteaptă marea sărbătoare di Anyeari a Hristolui. Tru băseriţ, va s’tănă cathi seară, slujbi speţiale număsite Dinii. Pelerini şi parei organizate ditu România au agiumtă, tu aestu kiro la Locărli Sămti ditu Ierusalim, Nazareth şi Betleem tră Slujba ditu Noaptea di Anyeari. Anlu aestu, catoliţlli şi protestanţăllii yiurtusiră Paştili cu ună stămână ma ayoñea andicra di ortodocşii şi greco-catoliţlli.
Prezidintulu Klaus Iohannis pitricu a tutăloru aţiloru cari yiurtusiră Paştili, caldi urăciuñi di sănătate şi prucukie şi ălli ghinui, tutunăoară pi aţeli cari yiurtusiră Fluriile. Tu arada a lui, premierlu Nicolae Ciucă spusi ca hărăcoapa uiduseari ti yiurtuseari a Paştilui Catolic tru idyea dzuuă cu Fluriile di către embistimenilli ortodocşi fati ma yilipsitoari putearea a lumillei crăştină, unită pritu vreari, tiñiseari şi nădie.
Dzăţ di embistimeñi catoliţ viniţ ditu lumea tută, nicaa şi ditu România, loară parti, dumănică, tru Piaţa Sfmtul Petru, la slujba oficiată di Papa Francisc cu ucazea a Paştelui Catolic. Suvearanul Pontif a condamnat multili keadiţ băgati dinintea a iriñillei mondiale tru tradiţionalu a lui mesaj di Paşte, “Urbi et Orbi, exprimânda-și ahăndoslu gaile di itia a atacurilor fapti tu dzălili ditu soni tru Orientul di Mesi, cari, uidisitu cu nasu, fuvirseaşti dialogul anamisa di israelieni şi palestinieni. Şi, idyea cata sum tru mesajul di anul tricut, Papa cundille catandisea cu polimlu ditu Ucraina şi căftă a comunitatillei internaţionale s’curmă aestu conflict şi a tutăloru aţiloru cari nsăndzireadză lumea.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearea: Taşcu Lala