Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Parteneriat strategic România – Vărgăria

România și Vărgăria ș-u-crescu coopiararea tru ma multi domenii.

Parteneriat strategic România – Vărgăria
Parteneriat strategic România – Vărgăria

, 16.03.2023, 17:39

România şi Vărgăria va li ducă ninti gaereţli, diadunu tră adoptarea tru aestu an ali apofasi di adirari la Spațiul Schengen. Hăbarea fu faptă tru cadrul a vizităllei pi cari prezidintulu român, Klaus Iohannis, u feaţi ñiercuri Sofia, iu fu aştiptatu di omologlu a lui, Rumen Radiv, tră s’apufusească ună strateghie comună ligată di Schengen. Cu aestă ocazie, atelli doi șefi di stat simnară și ună declarație di Parteneriat Strategic cari pruveadi, ntră altili, criştearea a dialoglui politic bilateral, darea curayiu ti alăxerli economiţi şi cooperarea transfrontaliere, catacum și asigurarea a securitatillei energhetiţi. Ma multu, spuni Klaus Iohannis, pritu aestu Parteneriat Strategic, proiectili di infrastructură di transport, navigabilitate pi Dunăre şi tru domeniul ali energie veardi va s’niinteadză. Tru contextu, oficialii apufusiră că aţeali dauă stati viţini s’mutrească cu prioritate domeniile cari suntu simfuni cu sinferurli a lor strateghiţi, tră ş-asiguripsească rezilienţa, dizvoltarea economică şi securitatea.



Tu ţi mutreaşti spațiul di liberă urdinari, Klaus Iohannis năpoi spusi că România şi Vărgăria suntu ndreapti tră aderare şi exighisi că aţeali dauă văsilii cilăstăsescu responsabil tră protejarea aluştui. Extindirea nu easti ligată di migraţia paranomu di la sinurli externe ali Uniunii Europeani, lugurseaşti șeflu a statlui, iara România şi Vărgăria şi spusiră ma multi ori arada disponibilitatea tra s’hibă parti a ceareiloru ti kivernisearea aliştei provocari.


Klaus Iohannis: Spaţiul Schengen spuni ti un ndreptu a cetăţeanului european tra s’urdină libiru tru statili a Uniunillei Europeani. Migraţia paranomu easti tut cu tutu altu ţiva. Zburaşti ti oamiñi cari intră paranomu tru Uniunea Europeană şi mindueasti s’treacă ditu un crat utu alantu. Di itii politiţi, aesti dauă chestiuni suntu mintiti di născănţă politicieni europeañi. Easti unu alathusu, ama noi akicăsimu dificultăţile a niscăntoru stati europeani tru chestiunea migraţiillei paranomu. Himu ndrepţă s’lom parti tru tuti programele cari yin s’ndreagă aesti chestiuni.



Și prezidentulu vărgar spusi diznău că va s’facă gaereţ suplimentare tră ună aderare cât ma ntrăoară la spaţiul Schengen. El spusi că tru meşlli ditu soni, aţeali dauă văsilii alumtară contra a fluxului di migranţă paranomu, flux cari s-ñicură considerabil. Rumen Radiv: Lugursimu că aestă keadică nintimilleată, cari fu băgată dinintea a văsiliilor a noastre, nu lipseaşti s’hibă ufilisită tră ndridzearea a niscăntoru probleme interne ică alti probleme di năuntrulu ali Uniuni Europeane. Scutearea aliştei keadică, tră cari noi va s’lucrămu deadunu, va s’da un mari aport şi va s’apăndăsească a cetăţeañilor a noştri ti ndrepturli isa isa tru Uniunea Europeană.



Tru contextu, aestu dimăndă că va s’pripună ali Uniuni Europeană crearea tru Vărgăria a unlui grup di lucru cu reprezentanţă a serviciilor sociale ditu tuti statele cari suntu influenţate di tranzitlu balcanic. Aduţimu aminti că tru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne ditu 8 di andreu 2022, România şi Vărgăria avură un eşec tru ţi mutreaşti acesul tru Schengen, acă aţeali două văsilii tiñisiră tuti condiţiile tehniţi ţi eara ananghi. Opoziţia vini di partea ali Austrie şi ali Olandă, aesta ditu soni cundillinda că Vărgăria nu easti toradioară ta s’intră tru Schengen. Austria ambudyiusi aderarea pi fondul a găilipserloru a llei mutrinda migraţia paranomu pi ruta balcanică. România nu apruke stepsurli adusi, dezminţăti, dimi, şi oficial di instituţiile europeane şi di Europol.




Autoru: Daniela Budu


Armânipsearia: Taşcu Lala


Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company