In Memoriam: COCIU CARNICIU (02.02 1942 – 07.03.2023)
Interviu cu livendulu activistu Cociu Carniciu anda umplu 70 di ani; Slobozia 17.03.2012
Tașcu Lala, 09.03.2023, 19:21
Radio România Internaţional 17.03.2012
Secţia Armâneascã
Autor: Taşcu Lala
OASPIT LA MICROFON
COCIU CARNICIU – 70 di an’i — Slobozia, România
REPORTER — Bunâ dzuua tinjisiţ ascultâtori, vâ spuni Taşcu Lala dit studiolu a emisiuniljei pi armâneaşti di la RRI di Bucureşti. Him dzuua di 18 di Marţu 2012 tu casa a tin’isitlui armânu Cociu Carniciu di Slobozia a curi âl’i spunem prota ş-prota ghini vinişi tinjisite lali Cociu la emisiunea pi armâneaşti di la RRI.
COCIU CARNICIU — E, ghini v-aflaiu !
REPORTER — Voi s-ti ntrebu, ma multi, tu ligâturâ cu bana a ta ş-cu lucurlu ţi lu ai faptâ ti armânami. Prota ş-prota s-nâ spun’i cându eşţâ faptu, iu eşţâ faptu, cari suntu a tălli pârinţâ, dupu afendi ş-dada ?
COCIU CARNICIU — Mini escu faptu tru 2 di Scurtu 1942 hoara Sarighiol, giudeţlu Tulcea. Pârinţâl’I a melli suntu dit Gârţie. Paplu s-cllima Stere Carniciu şi baba, Lena Carniciu.
Paplu a meu eara un di tu armân’illi cari kinduri la Livădz dupu ţi Ali Păşelu asparsi hoara Gramustea şi cu tutâ dun’eaua di armân’i ditu Livădz agiutara cu paradz şi ancupârarâ aestu loc di putea s-pascâ tătiputa tu aţel kiro. Paplu a meu tu aţel kiro avea 2 500 di căpri, 70 di picurari, 70 di calli, eara multu avutu, ma vini oara câ tu anlu 1932 s-fudzim câtâ tu Cadrilater aşi cum adrarâ ş-alanţâ armân’i. Cum vâsilia armâneascâ (n.r. româneascâ) âl’i câftă, avea ananghi di elli ta s-apârâ aţeali dauâ giudeţi di Cadrilater cari eara tricuti tu putearea a vârgarlor. Tati a meu s-cllima Tasi al Carniciu, mama, Maria. Dolli suntu fapţâ la Livădz, tu Gârţie, tu Makidunia a noastâ.
Tu anlu 1932 el’i vinirâ Cadrilater idyea cumu tuţ armân’illi şi şidzurâ pânâ tu anlu 1940 cându Cadrilaterlu fu dat a Vărgăriillei prit Cundrata di Irine di Craiova ditu 1940.
E, tu aţel kiro pârinţâl’i a noşţâ ş-adrarâ trei casi, dişcllisirâ dukeanea tamamu tru anlu ditu soni cându tu 1940 adrarâ casâ nauâ, dişcllisirâ ducheanea, ma kirolu cum s’alăxi fură tu ananghi ta s-tragâ tu Românie, tu veacllea Dobroge şi s-kinduriră tu hoara Sarighiol di Deal. Aclo şidzurâ pârinţâlli şi nkisiră lucărlu cu agârli, cu agricultura, avea 10 ictări şi ca tuţ armân’ili avea nica şi oili ş-căpărli, că aestâ eara zânatea a lor di thimelliu.
Tu aţel kiro armânaia s-tricu sum stăpâuirea a ruşlor, a Uniunil’ei Sovieticâ ş-lucărli nu furâ aşiţi buni, u dusi multu greu, nâ tricurâ tu categoria chiaburlor şi avum multi, multi cripări.
Pi paplu âlu pitriţea la canalu s-adarâ aţel Canal Dunârea-Amarea Lae pritu apofasea alu Stalinu, mulţâ ş-chirurâ bana tu aestu canal iara tati a meu ân legăturâ cu alidzerli ditu 1946 di Beidaud eara dimarhu di partea a Partiillei Natsionalu Huryitească (PNT) şi asparsi alidzerli, deadi foc la urnili di vot şi atumţina cându s-thimilliusi securitatea tu Românie protlu pi listâ eara bâgat el, furâ vâtâmaţ ditu 5-7 hoari cari votarâ Beidaud, 27 furâ vâtâmaţ di securitati.
Tati a meu ascâpă tu atea oarâ câ cându vini securitatea câ nu eara acasâ, eara la şcoalâ la Sarighiol.
Tu aţea oarâ deadun cu Nicolae Strâmbeanu ndridzea goadili di cratu contra a regimlui comunistu kinduritu tru România. Ama nu lu ştea cum easti tu faţâ şi lu scoasirâ Strâmbeanu nafoarâ ş-lu ntribă iu easti Taşa al Carniciu. Elu spusi ia-lea aclo, tu aţea casă easti. Ma nu lu prideadi, câ el eara tu canţelarie cu elu şi cându avdzâ tati duki cari’lli caftâ şi ansâri pitu firida ditu uborlu a sculiillei, ansâri gardul s-ascumsi tu misurli ditu mardzina di hoarâ, nu puturâ s-lu acaţâ, securitatea, ama ălu loarâ Strâmbeanu s’pânâ azâ di elu ici ţiva nu sâ ştii.
Tu aţel kiro tamamu di Sarighiol vâtâmarâ tut comunişţălli, unu Gheorghi al Purdu un gioni patriot, nica eara şi Coli al Burecu un om functionar cari lucra la unâ dukeani ditu giudeţlu Dobrogea şi aţel elibera buletini ti aeşţâ oamin’i cari eara ayuniţ di securitati şi’lu duchi ş’deapoaţi ş’pi el ş-muri tu anlu 1957 la Aiud âlu vâtâmă securitatea, aşi scriu cărţâli di istorie di adzâ.
Ca el furâ ş-altâ mulţâ iara tu alanti hori tuţ furâ vâtâmaţ aeşţâ cari furâ capitli ti aspârdzearea-a alidzerloru, furâ vâtâmaţ şi alâsaţ tu mardzinâ di hoarâ câti trei dzâli ta s-veadâ lumea ţi pat, ma nu ş-mutrescu lucurlu.
E, dupu aţel kiro tati a meu şidzu ascumtu vârâ 5 an’i tamam Timişoara tu unâ hoarâ cu numa Sân Andrei, acloţi la nâscânţâ soţ ta s-nu lu acaţă…eara bâgat pi lista s-hibâ vâtâmat, iu s-aflâ, fârâ giudicatâ şi dupu vârâ 5 an’i s’trapsi Slobozia, câ nu ştea ici ţiva ţi s’faţi acasâ, cu cheaburimea, cu persecuţiili la cari eara a noşţâ armân’i şi vini Slobozia ş-tu anlu 1956 pitricu di Slobozia un camion şi ncărcăm noi ţi putum la dauâ noaptea şi aşi fudzim di Sarighiol şi armasim aoa Slobozia.
Dupu noi ahurhirâ s-yinâ soia, fraţ, surori şi aşi ma largu şi hoara aproapea câ nu armasi dicâtu vără 7-8-10 fumel’i cari s-armasiră, alanţă tuţ fudzirâ, alţâ Slobozia, alţâ Călăraşi, alţâ Urziceni ş-ma mulţâ Custanţa.
Aestu fu şcurtulu istoric, maşi că pot sâ s’dzâcu câ tu anlu 1953 nâ descheaburidzarâ, ş-tu atel kiro vinirâ 12 di caroţi tu uboru şi loarâ tutâ avearea ţi u aveam noi, misuru, fârinâ, gârnu, porţâ, oi ş-căpri, li loarâ tuti şi aestâ nsimna deschaburirea. Nu ţâ alâsa ici ţiva di tuti aestea. Tânu minti tahina mama ndridzea bărgădanlu cu lapti s-nâ dădea s-mâcăm…bârgâdanlu şi deadi cu ciciorlu prezidentulu, tut armân eara, aţel di Sarighiol şi s’virsă ş-bărgădanlu ş-laptili. Armasim dzuua aţea nimâcaţ. Si nu u’alâsa niţi soia s’yinâ, s-nâ agiutâ cu ţiva mâcari, câ aşi eara kirolu aţel ma ţâ loa tut.
E, s-tut oamin’il’i ma xen’i vinirâ…la dauâ noaptea, n’i-aduc aminti di lali Sterghea al Paşata ţi arcâ pisti gardu un sac di fârinâ ş-bâtu la geam: “Lali Teyu ia un sacu di fârinâ ş-nu spuni la canâ” […]
Alanta arada, cu spuneri ti Pareia “Steauă di Dor”
Slobozia 17.03.2012
RRI — Secţia Armânească
Reporter Taşcu Lala