Exporturi ti şcurtu kiro curmati tră yitrii româneşti
România curmă ti şcurtu kiro darea-loarea intracomunitară a născăntoru antibiotiţi și antitermiţi cu administrare orală, tru contextul a catandisillei epidemiologhiţi.
Daniela Budu, 20.01.2023, 14:43
România ari izini di la Comisia Europeană s’curmă ti şcurtu kiro darea-loarea nafoara a văsiliillei ti niscănti yitrii ditu categoria antibiotiţi şi antitermiţi cu administrare orală, avândalui tu videală contextul epidemiologhic actual și ixikea a născăntoru yitrii di pi păzari.
Reprezentanţălli a Ministerlui a Sănătatillei exighisiră că misura va s’bagă tu lucru ti un kiro di trei meşi şi ari scupolu s’asiguripsească continuitatea disponibilitatillei ti aesti produse tră pacienţălli români. Anamisa di yitriili cari numta va s’poată s’hibă distribuite tru xinătati, ti şcurtu kiro, suntu ibuprofen şi paracetamol di ufiliseari pediatrică ică amoxicilină. Autorităţli sanitari spun că misura nu ambudyiuseaşti exportul a yitriilor fabricate di cătră producătorlli români, că mutreaşti maş dănăsearea a distribuţiillei intracomunitari a yitriilor alocate ti păzarea ditu România.
Ministrul di resortu, Alexandru Rafila, cundilleadză că apofasea fu loată tra s’nu s’agiungă la ună criză tru România, di itia că ari stati tru Europa iu aesti produse nu suntu pi păzari.
Alexandru Rafila: “Nu suntu probleme şi noi vrem s’nă asiguripsimu că şi tru perioada yinitoari va savemu duri yitriili. Sigura, nu suntu orlea zorlea niscănti mărki cu cari himu nviţaţ, ama aesta nu nsimneadză că nu ari medicament similar, tamam cu idyea compoziţie şi tamam cu idyiulu efectu terapeutic. Și noi himu responsabili s’adrămu tut ţi ţăni di Ministerlu a Sănătatillei ta s’aibă oamiñilli acces la yitrii. Nu lipseaşti orlea zorlea s’lomu sirop cu gusti di căpşuni, ama, am acara va s’aibă un sirop di ufiliseari pediatrică ică supozitoari di ufiliseari pediatrică cari conţăn ibuprofen ică paracetamol, suntu idyealui buni.”
Tru stămăñilli ditu soni, yeaţărlli şi paciențăllii ditu văsilia tută cutugursiră ma multi ori arada, ti ixikea di pi păzari a niscăntoru yitrii. România easti, tru aestă oară, tru kipita a dalgăllei di infecţii respiratorii ditu aestu sezon, iara yeaţărlli di familie şi atelli di la camerili di gardă s’ampulisescu cu ună dalgă di lăndzidzări. Aţelli cari s’duc la yeatru au viroze respiratorii, gripe, pneumonii ică, tru născănti cazuri, suntu infectaţi cu ma multi virusuri tru idyiulu kiro, nica şi Sars-CoV-2. Cazurli suntu multi și tru arada a cilimeañilorur, numirlu a infecţiilor respiratorii criscură cabaia tru prima stămână di anda ahurhi anveţlu tru sculie.
Tru aestu kiro, yeaţărlli fac timbihi că lipseaşti s’hibă tiñisiti ma largu meatrili di prevenţie ghini cănăscuti ditu perioada a pandemiillei: purtarea a prusupidiloru de protecţie, afirearea di călbălăki, aerisirea a spaţiilor tru colectivităţ şi izolarea la domiciliu nica ditu protili simptome di lăngoari. Vaccinarea antigripală easti ma largu faptă urminie di specialişti. Yeaţărlli fac isapi că sezonlu gripal poati să s’lundzească pănă di primveară, a deapoa numirlu a infecţiilor respiratorii va s’ahurhească să scadă tăs meslu ţi yini, uidisitu cu prognoza a Institutlui Național di Sănătati Publică.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearea: Taşcu Lala