Muabeţ româno-ucraineani
Ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, avu muabeti, la telefon, cu omologlu a lui di Kiev, pi tema a năului nomu a minoritățlor ditu Ucraina.
Tașcu Lala, 12.01.2023, 12:21
Năulu nomu a minorităților ditu Ucraina viţină cari li ñicureadză ndrepturli a românilor fu subiectul a muabetillei telefoniţi di ñiercuri anamisa di șeflu a diplomației di București, Bogdan Aurescu, și omologlu a lui di Kiev, Dmitro Kuleba. Muabetea s-ţănu tru adăvdzearea a aţillei ditu 4 di yinaru anamisa di șeflu a statlui român, Klaus Iohannis, și atelu ali Ucraină, Volodimir Zelenski, tru arada a curi s’akicăsiră ca miniștrii di Externe ditu aţeali dauă văsilii s’aibă muabeţ ti ndridzearea a problemelor semnalate di partea română mutrinda Nomlu ti minorităţile (comunităţile) naţionale ditu Ucraina, document adoptat şi promulgat, tora ayoñea, la Kiev.
Nomlu scoasi tu migdani niifharistuseri București, di itia că ari, pruvideri cu consecințe negative, pritu raportari la standardile europeane. Neise, Bucureștiul era cilstăsitu di cabaia kiro ti turlia tru cari Kievul li tiñiseaşti minorităţile.
După adoptarea a documentului, ministerlu român a Afacerilor Externe lugursi “regretabil” faptul că nomlu fu adoptat tru absenţa a unei nauă consultari a Comisiillei di la Veneţia, “a curi opinie vrea s’agiută, ti dealhea, la asigurarea a unui textu cuprinzător şi limbidu ditu videala a standardilor juridiţi europeane tru materie, inclusiv nica şi pritu verificarea a turliillei tru cari recomandările a llei di ma ninti suntu yilipsiti tru textul normativ”. MAE nica dimanda, atumtea, că easti, tutunăoară, regretabil că nomlu fu adoptat tru absenţa a unei consultari adecvată a reprezentanţilor comunitatillei române ditu Ucraina, aşi cum căftă partea română.
Acă nomlu easti ună variantă cama bună tru raport cu proiectele anterioare analizate di Parlamentul di Kiev, elu nu garanteadză, ntră altele, ndreptul a minoritatillei româneşti la educaţie tru limba maternă, spuni diplomaţia di Bucureşti. Partea română avea pitricută, nica ditu bitisita-a anlui tricutu, ună listă cu pruviderli ditu nomu pi cari li lugursea s’aibă un impactu negativ tră româñilli ditu văsilia viţină. Asi, armănu nilimbidzări mutrinda aplicare concretă ti ufilisearea-a limbilor minoritare tru administraţie, tru zonele locuite tru turlia tradiţional di persoane aparţinânda a aluştoru minorităţ, spuni România. Nu ari, tutunăoară, niţi ună pruvideari mutrinda ufilisearea a limbăllei maternă tru relaţia cu autoritatea judicătorească.
Bucureștiul nica spuni că ari un limbaj nilimbidu tu ligătură cu monitorizarea activităţilor asociaţiilor ţiviţi ale minorităţilor naţionale, iar ndreptul tra s’ufilisească relighia ică pistea nu s’hărseaşti, ma largu di ună pruvideari distinctă, hiinda inclus maş tru articolu mutrindalui ndreptul la libirtatea di exprimare.
Ună altă problemă easti, uidisitu cu autoritățli ditu România, xikea di finanţare ti asociaţiile reprezentative a minorităţlor naţionale, di itia că, tru nomu, easti pruvidzută maş căbilea ti finanţarea punctuală, pi thimelliu di proiecte, tru limitili a bugetlui alocat anual tru aestu scuopo.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala