Alertă epidemiologică tru România
Tu hăvaia a cristearillei cabaia iruşi a numirlui di infecţii gripale, autorităţli române aleapsiră sfacă urminii tu locu di restricţii.
Ştefan Stoica, 06.01.2023, 14:30
Creaştirea iruşi a numirlui di infecţii respiratorii feaţi că autorităţli sanitare di Bucureşti s’apufusească catandisea di alertă epidemiologică. Tru stămăna ditu soni a anlui tricut, rata di pozitivare tră infecţia gripală fu di 37%. Cu ună stămână ninte, eara di 32%. Căţe maş alertă şi nu declararea a epidimiillei, aşi cum s’aştipta presa?
Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, exighisi că, tru cazul epidemiei, vrea nă turnamu la misurli di carantină şi izolare şi spusi că aleadzi urminiili tu locu di restricţii. Iara urminiili tră curmari arăspăndearea a infecţiilor gripale suntu afirearea di călbălăki, purtarea a prusupidăllei tu locurli ncllisi şi cu călbălăki, igiena, consultarea a medicului di familie la apariţia simptomelor, consultarea a centrelor di evaluare ică a centrelor di permanenţă şi continuarea a vaccinarillei antigripale.
Ratili istoriţi di infecţii respiratorii zfură năstricuti trei stămâni arada, ama nu fu agiumtă, toradioară, intensitatea maximă, estimată di autorităţ că va s’hibă pi la giumitatea a meslui ţi yini. Uidisitu cu ministrulu Rafila, arăspândarea accelearată a virusurilor gripale s’exighiseaşti pritu slaba imunizare a bănătorloru ditu añilli di ma nnti, cându virusul – vedetă eara Sars-Cov-2.
Alexandru Rafila: Ari căbilea ca tru aestu sezon kipita a aluştoru infecţii s’hibă agiumtă tru intervalul 15 yinaru – 10 şcurtu, şi vă plăcărsescu s’nu agărşiţ aestu interval, după cari va s’yină ună scădeati a numirlui di cazuri di viroze respiratorii, kiola şi di arăţimi. Sigura că aestă catandisi particulară ditu aestu an s’faţi di itia a catandisillei ditu 2021 – 2022, când circulaţia aluştor virusuri fu ma ñicurată şi, atumţea, şi populaţia ari ună imunitate ñicurată la virusurile cari facu infecţie respiratorii, inclusiv gripale. Durata, di arada, easti anamisa di dauă şi patru stămâni”.
Pe aestu fundal sanitar, luni cilimeañilli s’toarnă la scullio după vacanţa di iarnă. Nu s’bagă problema ti ncllidearea a unităţlor di nvăţământu, aşi cum s-feaţi tu kirolu ali pandemie. Ministrul Educaţillei, Ligia Dica: Lugursimu că după doi ani pandemiţ easti multu important s’ţănemu ritmolu şi s’avem un procent mari di participare la cursuri. Ari un singiru di misuri fapti urminie, prota ş-prota realizarea a triajlui cafi dzuuă, emu di familii, acasă, şi atumţea cându elevllii intră la şcoală ică la grădiniţă, atumţea cându sunt simptome evidente, s’hibă informaţ părinţălli ică aparţinătorllii legali. Urminipsimu purtarea a prusupidăllei di protecţie di cătră cadrili didactiţi şi, căţe nu, şi di cătră elevi”.
Sunt importante, cundille ministrul ali Educaţie, tiñisearea a misurloru di igienă, dezinfecţia periodică a mâñilor şi a suprafeţelor şi, nu dipu tru soni, aerisirea periodică a udadzloru. Tru cazlu anda numirlu di cilimeañi lăndziţ creaşti tru ună clasă, activitatea poati s’hibă dănăsită la atea clasa simfunu cu normili cunuscuti.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearea: Taşcu Lala
