Aoa şi 33 di añi, Revoluția Română
Eroilli ali Revoluție Română anticomunistă ditu andreu 1989 fură comemoraț.
Leyla Cheamil, 22.12.2022, 13:24
S-umplură 33 di ani di când românii işiră pi geadei tra s’grească niifharistusearea andicra di regimlu comunist cumăndusitu di dictatorlu Nicolae Ceaușescu și tră s’vaftă s’hibă alăxitu aestu. Protilii protesti alănciră tu ascăpitata ali României, tru căsăbălu Timișoara, iu oamiñilli s-aadunară, dinintea a casăllei al Laszlo Tokes, pastorul a Bisericăllei Reformate Maghiare, cari lipsea s’hibă evacuat. Tru dzuua di 16 andreu 1989, timișorenii griră “Mpadi Ceaușescu!ˮ, cu căftarea ti ndreptulu la libirtate, iara, pi 20 andreu, Timişoara fu proclamată protlu căsăbă libiru di comunismu ditu România.
Ciuşuitu, Nicolae Ceauşescu gri ti dzuua di 21 di andreu, tra s’ţănă tru Capitală, ună mare adunare naţională, cu nădia că va s’isihăsească populaţia şi va s’armănă la cumănduseari. Adunarea s-alăxi ama, tru revoluţie, cari s’teasi tu ma mulţă căsăbadz a văsiliillei. Tru prişcăviili cari s’feaţiră, ș-kirură bana cama di 1.000 di oamiñi şi aproapea trei ñilli fură pliguiţ. Dimi, România fu goala văsilie ditu Europa di Est iu alăxearea di regim s-feaţi cu virsari di săndzu.
Manifestări di comemorare s’facu aesti dzăli tru tută văsilia ti aduţeari aminti tuţ atelli cari muriră tră libirtati. Eara organizate ceremonii, andamasi di omagiere şi dipuneri di căruñi cu lilici tru locurli semnificative tră momentul istoric ditu 1989. Martori ali Revoluţie şi clirunomlli a victimilor feaţiră arigeai şi dipusiră lilici tu căsăbadzlli iu s-dusiră nai ma greali alumti. Să u ţănemu yie memoria a eroilor Revoluţiillei ditu andreu 1989 şi s’duţemu ma largu idealurli tră cari alumtară”, dimăndă prezidentulu Klaus Iohannis, cari dipusi, ñiercuri, la troiţa ditu Piaţa Universitatillei ditu misuhorea a Bucureştiului – loc simbolic ali Revoluție, ună cărună di lilici tru memoria a victimilor şi ţănu şi ună minută di tiñie.
A Martirilor Revoluţiei Române şi a tutăloru aţiloru cari trapsiră tru perioada di dictatură comunistă avemu borgea şi lă pricunuştemu ti libirtatea di cari nă hărsimu adză şi s’cadi s’lă haristusimu pritu tiñia ţi u avemu ti România şi tră anvărtuşearea a proceslui democraticˮ, spusi, tru un mesaj, şi primlu ministru Nicolae Ciucă. Tu arada a lui, senatorlli ţănură ñiercuri, ună minută di tiñie tră victimili a Revoluțiillei. “Himu tru 33-lu anu di LIBERTATE. Tru andreu 1989, româñilli ş-căfta, cu curbani pănu di mardzină, comate di libertate, di tiñiseari a ndrepturlor a cetăţenilor, di libiră urdinari nafoara a văsiliillei.
Tru dzălili a bitisităllei di anu 1989, românii avea nădia că bana a loru va s’alăxească, tru un şcurtu kiro.”, adusiră aminti social-democraţlli. Prezentă la manifestaţiile di Timişoara ahărdziti ti Revoluţia Române, prezidentulu a Senatlui, libearala Alina Gorghiu, cundille căţe căsăbălu fu, cadealihea, un exemplu tră tută văsilia, aoa şi 33 di ani, la Revoluţie ahurhindalui imnaticlu proeuropean şi pro-NATO ali Românie. Alina Gorgiu lă dimăndă a revoluţionarilor ditu Andreu 1989 di la Timişoara ta ş-aducă aminti că agiutară cabaia multu văsilia cu efortul şi cu curayilu a lor şi s’llia parti activ la eforturile a societatillei româneşti, tră atea că perioada easti multu ndilicată şi easti ananghi di cathi omu tru anlu 2023, cari va s’hibă unu multu greu.
Autoru: Leyla Cheamil
Armânipsearia: Taşcu Lala