Ucraina poati s’bagă besă pi soţlli a llei
Va shibă ună iarnă multu ndilicată tră Ucraina şi tră soţlli ali Ucraină - declară ambasadorlu ali Românie la Kiev, Alexandru Victor Micula.
Roxana Vasile, 28.11.2022, 18:41
Ucraina va s’treacă pritu nai ma greauă iarnă di după Doilu Polimu Mondial, ahât Kievul, cât şi soţlli a llei lipseaşti si s’ndreagă tră aestă hală – declară ambasadorul României tru Ucraina, Alexandru Victor Micula. Și tut el adăvgă — vărnu,ama, nu lipseaşti s’hibă intimidat de atacurile a regimului Putin contra a infrastructurăllei ţivilă.
Ambasadorlu român cundilleadză, di altă parte, că Bucureștiul va s’cil4stăsească tru reconstrucţia Ucrainei pritu proiecte dizvărtiti la nivelul Uniunii Europene, ama şi pritu proiecte naţionale. Alexandru Victor Micula, cari ş’ahurhi mandatlu Kiev tru meslu alunaru a aluştui an, exighiseaşti cum s’ducu lucărli:
ʺLipseaşti s’akicăsimu că easti un proces multu complex, tră aţea că, maca easti s’mi raportedzu la momentul conferinţei di Lugano, ditu ahurhita a meslui alunari, tu aţelu momentu să zbura ti aproapea 40.000 de obiective cari fură asparti parţial ică didipu şi cari aveau ananghi di agiutoru tra s’hibă znuite. Până s’agiungu la post, s’avea faptă diplo numirlu a obiectivelor asparti didipu ică parţial, iara, tu kirolu anda eara eliberati teritorii ucrainiene, constatăm că nivelul di aspărdzeari tru zona respectivă easti cabaia mari, aşi că anănghiserli crescu exponenţial tu kirolu anda alumtili s’ducu ninti. Lipseaşti s’pricunuştemu efortul fapru di autorităţile ucrainene prota ş-protat tra s’aibă ună listă actualizată a obiectivelor cari lipseaşti s’hibă znuiti. Doi, turlia tru cari ufilisescu ună metodologie dezvoltată di Banca Mondială tra sfacă isapi hărgili ti reconstrucţia acthi unlui obiectiv ahoryea. Trei, turlia tru cari asociază obiectivul cari caftă znuearea cu donatorul potenţial, văsilia i instituţia internaţională cari ş-llia borgea ti znuearea aţilui obiectiv, aţea ţi faţi că aţeali obiective suntu scoase di pi lista aţiloru iu s’caftă finanţare. Iara tora, deadunu cu Comisia Europeană, cu Banca Mondială, cu Banca Europeană tră Reconstrucţie şi Dezvoltare, lucrăm la a patra componentă, dimi mecanismul di finanţare ali reconstrucţie. Vremu s’avemu şi ndauă proiecte de reconstrucţie iu s’băgămu hlambura românească, niscanti proiecte de construcţie naţionale şi himu tru etapa tru cari evaluăm potenţiale zone iu putemu s’implementăm ahtări proiecte şi s’alidzemu domeniul tru cari s’nă specializăm.ʺ
Pi ningă programe guvernamentale I deadunu cu alti alti state membre și cu Comisia Europeană, ari și multi programe a autorităţlor locale ditu România, a născăntoru organizaţii niguvernamentale, fundaţii şi născănţă voluntari. Tuti aesti agiutoari oferite ti Ucraina suntu importante. Ama – spune ambasadorul ali Românie tru Ucraina — anănghiserli suntu ahât mări, că aţea ţi poati s’hibă durusitu cu tută inima easti ună giumitati di kicută ditu un okeanu.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala