Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Năutăţ şi problemi a năului an scular

Năulu an şcolar ahurheaşti, tru România, sumu semnul ali incertitudini.

Năutăţ şi problemi a năului an scular
Năutăţ şi problemi a năului an scular

, 05.09.2022, 14:06

Aproapea trei miliuñi di elevi şi di preşcolari ditu România s’turnară, di luni, tru bănţă. Di itia că experţăllii s’asparu că dişcllidearea diznău a sculiiloru poati s’aducă ună nauă dalgă ali epidemie di COVID-19, ministerlu ali Sănătati năpoi feaţi urminii mutrinda purtarea a prusupiăllei di protecţie tru locuri ncllisi şi cu călbălăki. Profesorlli lipseaşti s’veadă cari suntu elevlli lăndzidz şi să-lli căndăsească cătă cabinetlu medical.



Cazurli di contaminare cu năulu coronavirus va s’hibă raportati la cumăndusearea a cathi unăllei unitati şcolară di cătră profesori ică părinţă. Yeaţărlli nica facu urminii ti larea măñiloru cât cama multu, cum şi dizinfectarea cafi dzuuă a suprafeţilor şi lucărloru cu cari cilimeañilli intră nai cama multu tru contactu.



Altă turlie, năulu an şcolar aduţi năutăţ, apufusiti di ministerlu di resortu şi, nai puţăn aoa şi aclo, slabu aprukeati di profesori, elevi şi părinţă. Tru loclu a aţiloru dauă semestre, cutumiare până tora, va s’aibă ţinţi moduli di anviţari, cari va s’alterneadză cu ţinţi vacanţi. Tezili numata va s’hibă obligatorii, iara tru loc di medii semestriali la cathi materie va s’aibă maş ună goală medie, aţea anuală.



Ună altă alăxeari cari va s’bagă tru practico tru aestu anu şcolar mutreaşti eliminarea a dispoziţiilor tu ligătură cu exmatricularea a elevilor, tru condiţiile tru cari nviţământul di 12 di clase easti obligatoriu tru România. Aestă misură easti tru lucru maş ti nviţământul postliceal, cari easti facultativ. Tut ditu aestu an şcolar, media a claselor V-VIII va s’hibă eliminată ditu isapea ali medie di admitere la liceu.



Năutăţli sunt maş ună parte a pachetăllei di reforme promovate di ministrul liberal ali Educaţie tru guvernul PSD-PNL-UDMR, Sorin Cîmpeanu. Personaj relativ longheviv tru ună ipotisi cari avu dzăţ di titulari tru aţeali trei dekenii di post-comunismu, ministrul easti contestat cabaia di oamiñilli ditu sistem, di la academicieni la profesori ditu provincie şi di la rectori universitari la asociaţii a elevilor. Petiţii cari-lli caftă demisia adunară, relativ iruşi, dzăţ di ñilli di semnături. Nervozitatea şi frustrarea ditu sistem sunt evidenti şi uidisitu cu aţelu nai cama năulu sondaj ali organizaţie World Vision.



Doi ditu trei profesori români facu timbihi că programa şcolară easti ma largu multu ancărcată, iara abandonlu şcolar armâne şi anlu aestu ună problemă nindreaptă. Di itia a ftuhiillei, 35% ditu adolescenţă nu au duri rechiziti şi cărţă tră şcoală. Unu ditu dzati părinţ ş’tragu nai ma ptănu un cilimeanu di la şcoală, temporar ică ti totna, tra s’poată s’ţănă keptu a hărgiloru. Giumitati ditu profesori spunu că suntu discurajaţ di itia că părinţălli nu cilăstăsescu ti praxea a cilimeañiloru. 65% spun că easti ananghi di ma mulţă păradz tră laboratoarili şcolare şi tră spaţiili ahărdziti ti activităţli sportivi.



Una pisti alanta, un peisaj urutu ali Românie educate”, cum spuni numa, brevetat aoa şi mulţă añi, a unlui program lansat di prezidintulu Klaus Iohannis, el işiş profesor di fizică, tu căsăbălu Sibiu (centru), ninti tra s’intră tru politică.




Autoru: Bogdan Matei


Armânipsearea: Taşcu Lala












Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company