Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Mpărmuturi tut ma scumpi

Indiţile ROBOR ma largu easti pi creaştiri, tru România, deadunu cu ratele mpărmuturilor di consum.

Mpărmuturi tut ma scumpi
Mpărmuturi tut ma scumpi

, 05.08.2022, 16:22

Indiţile Robor la trei meşi andicra di cari sfaţi isapi custusearea mpărmuturilor di consum tru lei cu dobândă variabilă ș-duţi ninti creastirea, tru România, şi agiumsi la 8,11% tru an. Un nivel ma mari fu nregistrat la 1 di şcurtu 2010, respectiv 8,15%, simfunu cu BNR. Tru ahurhita aluştui an, aestu indiţi eara 3% tru an. Aproapea giumitati ditu mpărmuturli tru lei date tru România suntu calculate tru aestu kiro andicra di indiţili Robor.



Adrian Negrescu, analistu financiar, spuni că mulţă români suntu tru catandisea tra s’păltească rate cu 50% ică baş 80% ma mări andicra di anlu ţi tricu. Ună protă cearei easti triţearea la indicele di referinţă tră mpărmuturli a consumatorilor (IRCC), aşe că ratele să scadă tră ună perioadă di 1-2 ani, easti cu minduita Adrian Negrescu:


“Tra s’treacă di la Robor la IRCC nu lipseaşti s’adari altuţiva că maş s’nedz la banca iu ai mpărmutlu şi s’dipuñi ună căftari, ună căftari cari s’ndreeadzi di arada tru 30 di dzăli. Easti ună căftari legală, pi cari bănţăli lipseaşti s’u aproaki tru nai şcurtu kiro. Cara ti dialihea banca nu aproaki şi ari posibilitatea s’nu ţă aproaki triţearea la IRCC, soluţia easti s’cafţă Centrul di Soluţionare a Litigiilor ditu Domeniul Bancar, CSALB, ună instituţie cari ti agiută practic fără păradz s’păzărăpseşţă cu banca aesti năi condiţii di mpărmutari.”



Ună altă variantă easti refinanţarea mpărmuturlor, avănda tru isapi ofertili a bănţălor. Tră atelli cari armân fără loc di lucru goala cearei easti amânarea a ratilor tră nodi meşi, până va s’poată s’intră diznău pi lucru.


Adrian Negrescu: “Ti aţea, tră aţelli aflaţ tru ună catandisi greauă, dimi fără posibilitatea tra ş-află un loc di lucru, falimentul personal ică darea tru plată sunt dauă alti soluţii, cari pot să-lli ascapă di fortuma a unlui mpărmutu pi cari numata pot tra ş-lu păltească.”



Analistul financiar faţi timbihi că ahât kiro cât inflaţia va s’armănă pi un livelu analtu, tocurli va s’crească. El spune că easti di aştiptat ca Robor s’agiungă pi un procent di 9% tru perioada yinitoari. Creaștirea a toclui di politică monetară easti misura ti da di mănă neise pritu cari bănţăli ţentrali — dimi instituțiile tru borgea a curi cadi stabilitatea a păhadzloru – apeleadză cându vor s’ñicureadză inflația. Tra s’ñicureadză disponibilitatea di lichiditate tru piață, creaștirea a tocurloru discurajează creditarea nauă. Efectul s’duţi ama și cătă mpărmuturli veclli, pritu criştearea a tocurloru variabile. Cu cât banca centrală da a bănţălor comerciale mpărmuturi ma scumpe, cu ahât aestea va s’ahurhească s’bagă tru lucru, tru arada a loru, tocuri ma mări pe păzarea interbancară.


La nivel european, ma multi bănţă ţentrale crescu tocurli, di itia a catandisillei economiţi globale. Europa s’ampuliseaşti nica cu pandimia di COVID-19, cari li “scurtcircuitat” şingirili di aprovizionari, diapoa, tru şcurtu vini polimlu ditu Ucraina ş-dupu elu sancțiunile băgati ali Rusie, cari zdrunţinară păzărli energhetiţi.


Autoru: Mihai Pelin


Armânipsearia: Taşcu Lala








Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company