Aprovizionarea cu apă – catandisi găilipsitoari
Xerea pedologică zñiipseaşti culturile agricole ditu România, iar cănina prilundzită li seacă rezervele di apă.
Ştefan Stoica, 25.07.2022, 20:39
Tru România, văsilie cu puţăne sisteme di irigații funcționale, agricultura easti tru mare parte dipendintă di kiro. Xerea pedologică, dimecu rezerva scadzută di apă tru sol, aspardzi şi anlu aestu ictări di culturi, aducânda agricultorllii tru praglu a falimentului. Catandisea easti confirmată di directorul general al Administraţiei Naţionale di Meteorologie, Elena Mateescu. Tru un interviu ti agenția Agerpres, ea spune că, tru aestă veară, România treati pritu un kiro tru cari dificitul di precipitaţii easti unu cabaia mari, iara semnalele suntu ma largu căţe catandisea nu va s’alăxească, atea ţi va s’facă cadialihea că aestu anu agricol s’hibă unu ditu atelli nai ma multu cu xeri ditu istorie.
Simfunu cu isăkili di specialitate, nai cama zñiipsiti culturi suntu misurlu şi floarea-soarelui, kiro tru cari Moldova easti reghiunea agudită nai ma greu di xerea pedologică extremă, cu nai ma ñicurată cantitate di precipitaţii ditu istorie, di 322,6 litri pe metru pătrat, tru aestu an. Cama multu, nica ma multi giudițe ditu sud dimăndu că numata ari apă ti adăpari neise ti irigaţii di itia că nivelu ali Dunării scădzu cabaia multu. Ministerlu ali Agricultură spuni că suprafaţa zñiipsită di xerea pedologică la culturile la cari s-‘bitisi adunarea a biriketillei criscu la aproximativ 70.000 di ictări tru 14 giudiţe, iara procesul di constatare a zniiloru easti tru mplină dizvărteari. Cu tuti aestea, ministrul ali agricultură, Petre Daea, spuni că tru aestă oară nu easti ananghi tra s’hibă apufusită catandisea di calamitate di itia a xerillei. El nica spune că proiectele adrati la Ministerul ali Agriculturii şi tru aţeali executate au tru mengă trei obiective:
“Primlu obiectiv easti aţelu tra s’adrămu staţiile di pompare, s’li echipăm cu hălăţ modirne di lucru, practic s’li automatizăm, s’consumă puţăn curentu. Difturlu easti atelu tra s’asiguripsească secţiunea di curari. Născărsimu secţiunile di curari a canalilor atea turlie că apa să s’ducă preayalea cătă staţiile di băgari sumu presie. Şi treilu obiectiv easti aţelu tra s’impermeabilizam canalu, neise avlakea”.
Probleme nu suntu maş la irigații, că și la asiguripserea apăllei ti populație. Di itia a fenomenului di xeri accentuată ditu kirolu dit soni, tru ma multi localități ditu sudlu și estul ali Românie apa fu raţionalizată, iara autorităţile caftă malargu cearei di asiguripseari ti ananghiseare di consum tră populaţie. A diapoa, kirolu nu s’alăxeaşti! După ună bitisită di săptămână cu temperaturi care agiumsiră la 40 di gradi Celsius, ama și cu fărtuni și vijelii cari arupsiră cupaci şi citii di casi, România ahurhi ună nauă săptămână cu căñină. Meteorologii dimăndă că până nai puţăn gioi, ma marea parte a văsiliillei va s’hibă sumu atenţionări cod galben şi portocaliu. Marță sunt prognozate diznău temperaturi maxime di până la 40 di gradi, maxus tru regiunile vestice şi sudice. Tru contextul căldurăllei excesivă, Ministerul ali Sănătati publică pi frăndza a lui di internet ma multe recomandări ti populaţie.
Autoru: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala