România, zniipsită di xeri
Premierul Nicolae Ciucă caftă intervenţii iruşi, cu tuti resursele naţionale şi europene, tra s-u veaglle agricultura şi fermierllii români di xerea cari acăţă aproapea tută Europa.
Daniela Budu, 20.07.2022, 13:40
70% ditu teritoriul României easti zniipsitu di xeri, uidisitu cu autorităţli, cari fac un apel la populaţie s’ufilisească raţional resursili di apă, aţea turlie că aestea s’hibă duri ti tuţ beneficiarlli. Meteorologilli dimăndă că va s’aibă nica dauă stămâni di xeri, cu precipitaţii multu puţăne şi cu tempearaturi mări, aţea ţi caftă apofasi ti viglleari a resurselor tră asigurarea a apăllei ti beari pi kiro di mesi şi lungu kiro.
Easti ananghi s’intervenim ntrăoară cu tuti resursele naţionale şi europene, tră vigllearea ali agricultura a noastră şi fermierllii români — diclară premierul Nicolae Ciucă cari gri, marță, ti prima andamasi di lucru a Comitetului interministerial tră kivernisearea a efectiloru ţi li aducu alăxerli climatiţi tru agricultură. Comitetul, adratu ditu reprezentanţi a ma multor ministere, feaţi isapea ti efectele produse di alăxerli climatiţi tru agricultură, inclusiv a aţiloru ţi li faţi xerea.
Catandisea di estanu easti multu ndilicată. Feaţi cilăstseri ahătu cătu putumu tra s’criştemu nivelu a adăpărloru, ama tru multe zone nu s’putu, aşi că ună mari parte ditu cultură easti zniipsită, dimăndă ministrul Agriculturăllei, Petre Daea.
Ca obiectiv pi vadi şcurtu şi di mesi, Comitetul ş-pripune s’implementeadză meatrili ţi suntu ananghi tră criştearea a capacitatillei di industrializare a producţiei agricole şi andrupascu fermierii cuscupolu ti pregătirea şi dizvărtearea ali campanie agricole ditu toamnă. Premierlu dimăndă că autorităţile ndregu păzărăpserli ditu toamnă tră atea ca fondurile europene ditu Planul Naţional di Redresare şi Rezilienţă s’poată s’hibă ufilisiti şi tră extindirea sistemului di irigaţii.
Tru contextu, Administraţia Naţională Apele Române feaţi timbihi că, tru condiţiile tru cari rezerva di apă a văsiliillei easti tru scădiari, populaţia lipseaşti s’ufilisească raţional resursele di apă, atea turlie că aestea s’hibă duri ti tuţ beneficiarii. Tru aistu kiro, cama di 200 di localităţi au serviciul di alimentare cu apă restricţionat, di itia a xerillei şi a consumului multu mare. Autoritățli dimăndă că va s’hibă loatî misuri di restricţionare a consumlui, tră protejarea resursăllei şi asiguripsearea a apăllei potabilă pi vadi di mesi şi lung.
Catandisea easti greauă pi tut continentul iu, ma multu, di itia a tempearaturilor multu mări, focurli di vegetaţie şi pădure facu mări zñii. Neise zñiili sunt semnificative tru Franţa, iu dzăţ di ñilli di ictări fură apreasi, a diapoa dzăţ di ñilli di oamiñi fură purtaţ. Tru nordul ali Atenă, autorităţli elene raportară ma multi focuri di vegetaţie tru un kiro di maş 24 di săhăţ. Sunt focuri di vegetație și tru Spania și Portugalia, iu s’nregistrară sute di victime di itia a dalgăllei di căñină cari acăţă ună mari parti ali Europă.
Autoru: Daniela Budu
Armânipsearia: Taşcu Lala