Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei

România află năi alternative energhetiţi la hidrocarburli ruseşti.

Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei
Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei

, 08.07.2022, 16:40

Cu dzăcămintili a llei işiş, cabaia multi, di petrol şi gaze, România easti ma puţăn dependentă andicra di alti văsilii ditu lumea libiră di hidrocarburli ruseşti şi ma puţăn vulnerabilă la capriţiile tut ma imprevizibilăllei puteari di Moscova. Suntu şi cantități mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae, cu un volumu lugursitu di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, exploatat di compania românească di stat Romgaz şi di austrieţlli di la OMV Petrom. Văsilia ari şi ună ţentrală nucleară, relativ nauă, la Cernavodă, cu dauă reactoare funcţionale şi dauă tru stadiul di proiectu, câmpuri di eoliene, cum şi unu şingiru hidrograficu filotimu, cari da izini ti construirea di hidrocentrale.



Pe ningă aeste atuuri a llei işiş, România s’hărseaşti şi di parteneriate vărtoasi cu alanti state membre ali Uniuni Europene şi ale NATO, isa-isa cilăstisinda tra să-şi asiguripsească independinţa energetică andicra di Rusia. Gărţia dişcllisi un nod di dipozitare şi transport a gazului natural, cari va s’anvălească nu maş necesarlu işiş, că şi atelu a alăntoru văsilii ditu regiune – diclară premierul Kyriakos Mitsotakis, la andamusea di gioi, di la Atena, cu omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Elli feaţiră muabeti, prota ş-protaa di interconectorul di gaze dişcllisu anamisa di Gărţia şi Vărgăria, pritu cari poati si s’da anualu până la trei miliardi di metri cubi di gaze. Pritu aestă conductă, gazele naturale cari yinu di cătă Anatolia nturţească ică di cătă Amarea Adriatică va s’agiungă tu Vărgărie şi România.



Premierul Ciucă cundille că Bucureştiul, tu arada a lui, va s’poată s’li pitreacă, ma largu, la partenerllii ditu est, fostili ripubliţ sovietice Ucraina şi Moldova, a curi regimuri pro-occidintale fură daima stuhinati şicăgi di ghigantul energetic rusesc Gazprom. Premierlu elen Mitsotakis stipsi, neise limbidu Rusia că ufiliseaşti exporturli di hidrocarburi ca pi ună pârghie geostrategică.



Tut gioi, şeful guvernului român s-andămusi cu John Hopkins, prezidintulu CEO ali companie americane NuScale. Casa Albă dimănda, tru 26 di cirişaru, că Guvernul Statelor Unite şi firma ditu statul Oregon va s’da 14 milioane di dolari tră andrupari studiili di inginerie şi proiectare tră implementarea di cătră România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare ñiţ). Easti ună tehnologie cari nica nu există tru Europa, iar fosta termocentrală di la Doiceşti, judiţul Dâmboviţa, fu aleaptă, ca amplasamentu tră protlu modul ditu aţeali șase planificate. România va tra s’agiungă hub regional di producție și operare tru domeniul minireactoarelor modulare, iara autorităţli tăxescu construirea a primăllei unități până tru anlu 2030.


Autoru: Bogdan Matei


Armânipsearea: Taşcu Lala







Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company