Gaereţ tră independenţa energetică a Româniillei
România află năi alternative energhetiţi la hidrocarburli ruseşti.
Bogdan Matei, 08.07.2022, 16:40
Cu dzăcămintili a llei işiş, cabaia multi, di petrol şi gaze, România easti ma puţăn dependentă andicra di alti văsilii ditu lumea libiră di hidrocarburli ruseşti şi ma puţăn vulnerabilă la capriţiile tut ma imprevizibilăllei puteari di Moscova. Suntu şi cantități mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae, cu un volumu lugursitu di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitate easti tru perimetrul Neptun Diep, exploatat di compania românească di stat Romgaz şi di austrieţlli di la OMV Petrom. Văsilia ari şi ună ţentrală nucleară, relativ nauă, la Cernavodă, cu dauă reactoare funcţionale şi dauă tru stadiul di proiectu, câmpuri di eoliene, cum şi unu şingiru hidrograficu filotimu, cari da izini ti construirea di hidrocentrale.
Pe ningă aeste atuuri a llei işiş, România s’hărseaşti şi di parteneriate vărtoasi cu alanti state membre ali Uniuni Europene şi ale NATO, isa-isa cilăstisinda tra să-şi asiguripsească independinţa energetică andicra di Rusia. Gărţia dişcllisi un nod di dipozitare şi transport a gazului natural, cari va s’anvălească nu maş necesarlu işiş, că şi atelu a alăntoru văsilii ditu regiune – diclară premierul Kyriakos Mitsotakis, la andamusea di gioi, di la Atena, cu omologlu a lui român, Nicolae Ciucă. Elli feaţiră muabeti, prota ş-protaa di interconectorul di gaze dişcllisu anamisa di Gărţia şi Vărgăria, pritu cari poati si s’da anualu până la trei miliardi di metri cubi di gaze. Pritu aestă conductă, gazele naturale cari yinu di cătă Anatolia nturţească ică di cătă Amarea Adriatică va s’agiungă tu Vărgărie şi România.
Premierul Ciucă cundille că Bucureştiul, tu arada a lui, va s’poată s’li pitreacă, ma largu, la partenerllii ditu est, fostili ripubliţ sovietice Ucraina şi Moldova, a curi regimuri pro-occidintale fură daima stuhinati şicăgi di ghigantul energetic rusesc Gazprom. Premierlu elen Mitsotakis stipsi, neise limbidu Rusia că ufiliseaşti exporturli di hidrocarburi ca pi ună pârghie geostrategică.
Tut gioi, şeful guvernului român s-andămusi cu John Hopkins, prezidintulu CEO ali companie americane NuScale. Casa Albă dimănda, tru 26 di cirişaru, că Guvernul Statelor Unite şi firma ditu statul Oregon va s’da 14 milioane di dolari tră andrupari studiili di inginerie şi proiectare tră implementarea di cătră România a unei centrale cu tehnologie SMR (Small Modular Reactor, reactoare modulare ñiţ). Easti ună tehnologie cari nica nu există tru Europa, iar fosta termocentrală di la Doiceşti, judiţul Dâmboviţa, fu aleaptă, ca amplasamentu tră protlu modul ditu aţeali șase planificate. România va tra s’agiungă hub regional di producție și operare tru domeniul minireactoarelor modulare, iara autorităţli tăxescu construirea a primăllei unități până tru anlu 2030.
Autoru: Bogdan Matei
Armânipsearea: Taşcu Lala
