Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

BNR tru inflaţie

Tru Romania, inflaţia ma largu va screască până tru giumitatea-a aluştui trimestru, faţi timbihi guvernatorlu BNR, Mugur Isărescu. Tru aesti condiţii, Banca Centrală apufusi criştearea a toclui di politică monetară.

BNR tru inflaţie
BNR tru inflaţie

, 07.07.2022, 17:47

Banca Naţională a Romaniei apufusi creaştearea cu un punct procentual, până la 4,75%, a toclui di politică monetară, cu vrearea tra s’ţănă sum controlu lichiditatea pi piaţa monetară şi cu scupolu tra s’ţănă nivelurli actuale a ratilor rezervilor minime obligatorii tră pasivile tru lei şi tru valută a instituţiilor di mpărmutu.



Minarea a băncăllei ţentrală nu fu anticipată di analişti, născănţă vidzănda di căbili ună creaştire ma ñica a toclui- clleaie, tru condițiile tru cari, tru ahuhrita a anlui, aesta eara sumu 2%. Guvernatorlu Mugur Isărescu taxi că BNR va s’ufilisească tuti hălăţli ţi li ari la dispoziţie tra s’ţănă stresu lichiditatea. El exighisi că inflaţia ma largu va s’crească până tu giumitatea aluştui trimestru, acă tru un ritmo ma ayălisitu. Aestu lucru faţi ca prognozili ditu mai a specialiştilor s’hibă năstricuti, maxus di itia a scunkerloru ma mări andicra di cum s’minduea.



Mugur Isărescu: “Di mari simasie tră aestă aspărdzeari a perspectivăllei aprukeati ali inflaţie suntu dinamiţli ma mări antiţipate s’hibă consemnate tru meşlli ţi yinu di păhadzlli a combustibililor, gazilor naturale şi energiillei electriţi, nica şi tru contextul di băgari tru practico schemili di agiutoru şi al manifestarillei niscănti efecte di bază, cum şi di păhadzlli la alimentili procesate, tru prinţipal sum influenţa ascesiunillei ma vărtoasi a cotaţiilor la naftă, produsil energetice şi a părmătiiloru agro-alimentare, pe fondul a polimlui ditu Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Efecte inflaţioniste suplimentare suntu aştiptate şi pe segmentul a păhadzloru administrate, inclusiv di itia a scunkearillei biletili CFR, cum şi a produselor ditu tătumi pe fondul a criştearillei acciza specifică.”



Tru aeasti condiţii, BNR u criscu dobândă clleaie cu scupolu s’apridună creaştirea a păhadzloru. Mugur Isărescu exighisi că, tru contextulu actual, băntăli centrale lipseaşti s’află un echilibru anamisa di combătearea ali inflaţie şi riscul tra s’ducă economiile cătră recesiune. Tru minduita al năsu, easte di mari simasie ca resursele, reprezentate di fondurile europene aflate la dispoziţia României, s’hibă valorificate la maximum, nica şi aţeali condiţionate di realizarea di reforme. Toclu di referință easti foarte importantă, fiind utilizată pe larg di persoane fizice, companii, bănci și di alte organizații la nivelul trutregului sistem economic. Ti exemplu, băncile le ufilisescu atumţea cându da împrumuturi a muştiradloru persoane fiziţi i companii. Custusearea a împrumutului creasti cara rata a toclui di referință creaşti și scadi cara aesta s’ñicureadză.



Tru Romania, toclu-clleaie alină și aestu reprezintă ună godaă vărtoasă tră telli cu credite tru lei. Ase, tuț cari s-‘mprumutară cu dobândă variabilă sunt zñiipsiţ. Există ama și cearei. Specialiștii recomandă refinanțarea a creditelor și optarea tră un împărmut cu dobândă fixă și implicit rată fixă. Di altă parte, rata inflației agiumsi tru meslu mai la 14,5%, iar analiștilli facu timbihi că, kirolu ţi Ṭini va s’hibă di lai ma laiu tră români, mplinu di scunkeri la produse și serviţii.




Autoru: Mihai Pelin


Armânipsearia: Taşcu Lala






Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company