Efectili a polimlui ditu Ucraina
Polimlu ditu Ucraina feaţi ca perspectivili economiţi shibă multu ma slabi.
Mihai Pelin, 09.06.2022, 17:54
Polimlu ditu Ucraina va s’influenţeadză negativ, anlu aestu, creaştirea economică mondială, ama şi inflaţia, iar proţeslu va s’lundzească şi anlu yinitoru, faţi timbihi Organizaţia ti Coopearare şi Dizvoltare Economică (OCDI).
Tu aţelu ditu soni raportu mutrinda perspectivele economiilei mondiale, Organizaţia nu excludi nica şi ună aspărdzeari a catandisillei, cum şi alăncearea alti şocuri cari s’mintească arada economică. OCDI, cari adună 38 di văsilii dizvoltate şi cu economii tru expansiune ditu lumea tută, ş-amănă raportul di cathi anu mutrinda previziunile economiţi, publicat di arada tru meslu marţu, di itia a aputrusearillei nkisiti di Rusia contra ali Ucraina pi 24 di şcurtu, furñia aliştei amănari hiinda incertitudituea mutrinda evoluţia şi efectili economiţi a conflictului.
OCDI prognozeadză ună creaştire a economiillei mondiale di 3% andicra di 4,5%,cât eara previziunea di ma ninti. Anlu yinitoru, creaştirea cam ava s-ayălisească, di va s’agiungă la 2,8% andicra di 3,2%, cât eara prognozat. Tru idyiulu kiro, inflaţia va s’angreacă cabaia tru economii şi tru putearea di ancupărari a populaţiillei, căţe s’aşteaptă că ea s’agiungă la 8,5% pi livel mondial, ună valoari diplo andicra di isăkili di ma ninti.
Criza uminitară s-dizvărteaşti cum ocllilli a noştri, alăsânda dinăpoi ñilli di morţă di bagă zori ti ñilli di arifugaţ tra ş-alasă casili şi fuvirsinda redresarea economică pe cari tuţ u aştiptam după doi ani di pandimie, să spuni tru raportu.
Influenţa majoră ali Rusie şi ali Ucraină tru economia mondială easti dată di rolul pe cari eale îlu gioacătru harea di furnizor di părmătii pi mai multi păzări. Diadunu, ateali dauă văsilii reprezintă aproapea 30% ditu exportul mondial di gărnu, 15% ti misuru, 20% ti cuprii agricole, minerale şi gaze naturale şi 11% ti exportul di petrol. Diapoa, şingirili di aprovizionare mondiale suntu tributare tră exporturli ruseşti şi ucrainene di metale şi gaze aretki. Păhadzlli a tutăloru aluştoru părmătii criscură după diclanşarea a polimlui, cu consecinţe greali ti economiili a multor văsilii. Curmarea a exporturlor di gărnu poati s’aibă ca efectu ună ixiki alimentară sertă cari s’ducă la cadialihea fănicadz umanitari tru niscănti văsilii ţi suntu pi cali di dizvultare. Ma multu, criza di cuprii tră culturli agricole va s’aibă ca efectu producţii scădzute, lucru ţi va u amplifica criza alimentară.
Dipendintă tu nai marea parti di energie ditu Rusia, UE va s’hibă nai zñiipsită di consecinţili a conflictului di la sinurli a llei. Tru raportul OCDI, zona euro va s’nreghistreadză ună creaştire di 2,6% anlu aestu şi di 1,6 tru 2023, după ţi, ma ninti, previziona ma multu andi di diplo. Ună potenţială curmari dinăoară a livrărilor di gaze ruseşti cătră Europa, ună creaştire niacumtinată a păhadzloru la energie ili cutulburări a şingiriloru di aprovizionare oati s’aibă zñii aputrusitoari tră economiili europene. Explozia inflaţiillei poati s-ducă la crişteri dinăoară la ratili a tocurloru di cătră bănţăli ţentrale, fuvirsinda nica ma multu redresarea economică agiumtă instabilă, cuncileadză raportul.
Autoru: Mihai Pelin
Armânipsearea: Taşcu Lala