Nomlu offshore tricu di Parlament
Vot di bitisită tru Camera a Deputaţilor di adoptare a alăxerlor la Nomlu offshore cari reglementeadză exploatarea a dzăcămintelor ditu Amarea Lae şi a atiloru terestre di mare ahăndusimi.
Roxana Vasile, 19.05.2022, 18:31
Cu 248 di voturi tră şi 34 contra, Camera a Deputațlor di București aprobă, ñiercuri, tru harea di for decizional, alăxerli la Nomlu offshore, cari reglementeadză exploatarea dzăcămintelor ditu Amarea Lae şi a aţilor terestre di mari ahăndusimi. Easti, vahi, nai ma importanta jgllioată tru calea a independenţăllei energhetiţi ali Românie! Reprezentantul a Guvernului, ministrul Energiillei, liberalu Virgil Popescu, exighisi că naua formă a actului normativ asiguripseaşti stabilitate, pistusini și un mediu fiscal tu suţălle tră investitori, di veaglle tu idyiul kiro consumatorul român și, ngheneral, interesele naţionale a văsiliillei:
România amintă ditu redivenţă, cari easti iuva la 13% ditu impozitul pe venitul suplimentar, ditu impozitul pe profit a companiilor. România amintă ditu numirul di locuri di lucru. Minduescu că nai ma important lucru easti atea că: România agiundzi s’hibă independentă energhetic.”
Nomlu offshore nica ălli da a Statului român antâñitate la ancupărarea a gazelor naturale extrase. Profitul va s’hibă ampărţăt anamisa di Stat – 60% şi investitori – 40%. Guvernul va s’poată, tutunăoară, s’intervină tru situaţii di criză energetică şi s’redirecţioneadză producţia di gaze cătră consumul internu. Proiectul fu salutat şi di PSD şi UDMR, la guvernare diadunu cu PNL. Social-dimocratul Alfred Simonis: România poati s’agiungă un actor cari s’dişcllida robinetul atumţea când Putin îl dănăseaşti. Va s’poată s’asiguripsească şi cantitatea ţi easti ananghi ti Moldova, dialihe, cu păradz şi ti Ucraina şi alti văsilii ditu regiune şi nafoara regiunillei a noastre.”
Parlamentarii USR, tru opoziție, votară forma pripusă di coaliţia la guvernare, alliumtrea, naționaliștii di la AUR cutugursiră ixikea di sancţiuni tră operatorlli economiţ, tru consecință, votaă contra. România easti, tru aistu kiro, văsilia ditu Uniunea Europeană nai ma puțăn dipendintă di gazul rusesc, easti doilu mari producător di petrol și gaze ditu spațiul comunitar și ari cantităț mări di gaze naturale neexploatate tru Amarea Lae.
Añi arada, analiștii economiţ cutugursiră ixikea di minduită strategică și incertitudituea juridică cari feaţiră că aesti rezerve s’nu hibă exploatate. Em, ari nădia că, unăoară ţi fu alăxitu Nomlu offshore, situația să s’alăxească acutotalui. Volumlu estimat a dzăcămintelor maritime di gaze naturale easti di 200 di miliardi di metri cubi. Nai ma marea cantitate easti tu perimetrul Neptun Diep, ţi easti ali companie românească di stat Romgaz şi OMV Petrom. Di aclo, protili gaze potu s’hibă amintati tu bitisita a anlui 2026 — ahurhita a anlui 2027.
Tru perimetrul Midia, lucrărli di exploatare sunt, alliumtrea, avansate, ase că Black Sea Oil & Gas va s’ahurhească extracția anlu aestu, pritu aestă investiţie di ari căbili ta s’hibă scoasi un miliard di metri cubi di gazi tru anu.
Autoru: Roxana Vasile
Armânipsearea: Taşcu Lala