Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Nomlu offshore tricu di Senat

Senatorlli români votară tră alăxearea a nomlui offshore.

Nomlu offshore tricu di Senat
Nomlu offshore tricu di Senat

, 12.05.2022, 20:51

Plenul a Senatlui di București adoptă alăxearea a nomlui offshore. Cabaia kiro amânatu, aeastu reglementeadză operaţiunile mutrinda dizvoltarea şi exploatarea a dzăcămintelor di petrol, emu tru perimetrele offshore, tru largul a apilor româneşti ale Amarea Lae, emu şi onshore, di ahăndusimi. Proiectul apufuseaşti repartizarea a profitului amintatu tru proporţie di 40% cătră investitori şi 60% către statul român, cari are ndreptu di preemţiiune la achiziţia gazelor.



Tru cadrul ali andamasi, ministrul energiillei, Virgil Popescu, sublinie că, pritu aestu nomu, va s’asigura securitatea tru aprovizionarea văsiliillei tru caz di criză energetică, iar România poati s’agiungă şi furnizor di securitate energetică regională, după ţi va s’producă ma multu andicra di cătu va s’consumă. El nica spusi că primile gaze ditu Amarea Lae potu s’hibă trapti ahurhinda cu a daua giumitati a aluştui an.



Tutunăoară, năulu nomu creaşte cota di diducere a investiţiillei di la 30 la 40% ditu totalu a impozitului pi veniturile suplimentare.



Tru favoarea a documentului votară senatorii PSD, PNL, UDMR şi USR. Tru kirolu a debatlui ditu plen, liderul a senatorilor social-democrați, Radu Oprea, spunea că nomlu easti bunu şi di ananghi tră tuţ cetăţenii Româniillei, iara păradzlli amintaţ ditu exploatarea aluştoru gaze va s’agiungă la comunităţile locale.



Radu Oprea: “Avem un polimu aproapea di Românie, avem ananghi di gaze, avem ananghi ca Black Sea Oil & Gas (SUA), ahurhinda cu meslu ţi yini s’poată s’furnizeadză gazele către cetăţenii a Româniillei. S’clleamă 10% ditu gazele pe cari alţăllii ditu aestă sală vor s’li importăm ditu alte spaţii. Lucrul aestu nu easti di cauli şi nu easti vrutu tră economia, şi tră industria românească, şi tră cetăţenii a Românilliei.”



Alianţa tră Unirea Românilor easti goala formaţiune cari să spusi contra a aluştui nom, ti cari spune că easti antinaţionalu, şi căftă ca exploatarea a gazelor naturale să s’facă exclusiv di cătră companii româneşti.



Rodica Boancă, senatoare: “AUR votă contra aliştei purdari naţională şi contra aliştei divalizări, cari va s’ducă la exploatarea şi vindearea a niscăntoru resurse di importanţă naţională şi strategică maxusu tu unu polimu economic pe cari îlu triţemu şi easti multu limbidu că nu va să scadă niti păhălu a gazelor, nu va s’avemu niţi ună piaţă energetică liberă.”



Producția di gaze a Româniillei scădzu tru añilli ditu soni, iar 2021 adusi scunkeri vărtoasi la energie tru tută Europa. Zona economică românească ali Amarea Lae ari rezerve di pisti 200 di miliardi di metri, cantitate cari poati s’anvălească consumul naţional tră yinitorlli 20 di ani. Tru 2019, tru România, 79% ditu totalu di gaze naturale era ditu producție internă, 8% importat ditu Rusia și artimaia di 13% ditu alti stati. Aesta tru condițiile tru cari, tru Finlanda și Macedonia, gazili agiungu integral ditu Rusia, tru Letonia importul rusesc easti di 93%, iara tru Estonia di 79%. Germania, nai ma vărtoasă economie europeană, importă aproapea giumitate ditu gazele naturale tut ditu Rusia și alantă giumitati ditu alte țări.



Autor: Mihai Pelin


Armânipsearia: Taşcu Lala



































































Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company