Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Efecte economiţi a crizăllei ditu Ucraina

București, premierul Nicolae Ciucă feaţi isapi deadunu cu reprezentanță a mediului privat ti efectele economiţi a polimlui ditu Ucraina.

Efecte economiţi a crizăllei ditu Ucraina
Efecte economiţi a crizăllei ditu Ucraina

, 09.04.2022, 21:15

Polimul ditu Ucraina alasă toru nu maş tru văsilia iu s’faţi aestu, efectele a lui economiţi hiinda, dukiti, nica şi tru România, cari, idyea cumu alanti văsilii, s’ampuliseaşti cu inflație, păhadz ma mări la combustibili, produse tutu cama scumpe, ama și cu situația ñilliloru di angajaț români a firmelor ditu văsilie zñiipsiti di sancțiunile impuse a Moscovăllei.


Cu scupolu ta s’curmă efectele a polimlui ditu Ucraina tra economia românească, premierul Nicolae Ciucă avu, gioi, andamasi cu reprezentanță a mediului privat. Anamisa di aestea s’arădăpseaşti şi aţea cu reprezentanţăllii a confediaraţillei patronale “Concordia”, cari easti echivalentul la cama di unu cirecu ditu PIB ali Românie. Scupolu a discuțiilor: aflari născănti năi cearei ti andruparea a mediului di afaceri.


“Vrem s’ndrupămu tut ansamblul economic tră aţea că easti multu important tră buget şi maxusu ti ţănearea a locurilor di lucru, cundille premierul – avem cabaia păradz ahărdziţ tră investiţii şi ari şi programe europene di finanţare dişcllisi tră s’ndrupască domeniul economic. Abordăm integrat resursele di dzăţ di miliardi di euro pe cari le avem la dispoziţie. Agiutorlu dat a mediului di afaceri easti tră cetăţenii români şi aesta easti prioritatea a noastră”, diclară Nicolae Ciucă.



Tru contextul a polimlui ditu Ucraina şi ma s’acăţămu tu isapi naetea a guvernului a Româniillei ta s’agiungă indipendintă di importul di gaze ditu Rusia, primul-ministru lă adusi aminti a oamenilor di afaceri că fondul di modirnizare lă da căbilea a dizvoltarillei di echipamente tră energia regenerabilă. Tutunăoară, premierul părăstisi şi gaereţli a guvernului tră băgarea tu lucru a interconectorului di gaze anamisa di Grecia şi Bulgaria, cari poate s’agiută ti suplimentarea accesului Româniillei la gazele naturale.


Ună altă direcție pe cari Executivul va s’cilăstăsească easti aţea ta s’apufusească ună paketă legislativ tră creaştirea capacitatillei di prilucrare şi procesare tru România tru tute sectoarele economiţi — nica spusi Nicolae Ciucă. Tu arada a lor, reprezentanţăllii a şingiriloru di mări magazine spusiră că stocurile ditu văsilie sunt duri tra s’asiguripsească aprovizionarea până la ancumpărătorul final, ama căftară s’hibă ţănutu nivelu a putearillei di ancumpărare.



Tut gioi, premierul avu asigurări direct di la fermieri și di la producătorii di simiţă şi di ntulemnu di floarea-soarelui că tru România ari stocuri di ntulemnu duri tră populaţie, inclusiv tru cazul a unei căftari suplimentare ditu partea ăzarillei.


România poati s’aibă unu rol important la nivelu a Uniunillei Europene tră s’compenseadza kirearea di importuri ditu Ucraina, tra s’poată s-aibă contributu la siguranţa alimentară a Uniunillei şi a văsiliiloru terţe, cari suntu vărtosuñiipsiti di consecinţele agresiunillei ruse ditu Ucraina, cundille premierul.



Autor: Corina Cristea


Armânipsearia: Taşcu Lala





































































Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 16 December 2024

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.

Aurica Piha: Bunâ seara, vruț ascultâtori. Tu inșita a meslui sumedru, s-feați unu iventu di simasie ti cultura armâneascâ. Unâ mari harauâ...

Interviu cu ambasadorlu afstriacu Martin Pammer, Silvia Peyfuss și prof. dr. Thede Kahl.
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company