Alăxeri tru structura anlui şcolar
Ditu toamnă, anlu şcolar nu mat ava shibă ammpărţătu tru semestre şi numata va sda tezi.
Ştefan Stoica, 31.03.2022, 18:07
Isapea a reformelor succesive ditu educaţia românească agiumsi aproapea imposibil ti băgari tu practico. Năsvănti ditu proiectele di reformă tăxea s’lu asaneadză domeniul, ama nu fură bitisiti, tră aţea că promotorllii fură victimele a alăxerilor politiţi. Pisti tute vini, aputrusitoarea, pandimie. Tora, Ministerul Educaţiei dimăndă alăxeri tru structura anlui şcolar.
Ditu toamnă, actualili semestre va s’hibă alăxiti cu ţinţi module di nviţare, cari va s’hibă separati di tutut ahântea vacanţi. Cursur li va s’ahurhească ma ayoñea, tu 5 yismăciuni, şi va s’bitisească tu 16 cirişaru. Hăbarea u feaţi ministrul Sorin Cîmpeanu, cari diadi asigurări că apofasea fu loată după consultări cu experţi şi dupu unu dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor.
Sorin Cîmpeanu: Pripunirea aprukeată fu ca şcoala s’ahurhească tru 5 yismăciuni, cu un prtu modul di nviţare. După unu kiro di ndauă stămâni, tru data di 24 sumedru, elevii va s’intră tru vacanţă, la bitisita a meslui sumedru, 24-30 octombrie s’hibă prota vacanţă, ună vacanţă cari s’hibă data ti tuţ elevlli. După aeastă vacanţă yini modulul doi di nviţari, cari v până ta s’dizvărtească păn di sărbătorli di iarnă, după cari va s’hibă a daua vacanţă, 23 andreu până pi 8 yinaru. Yini diapoa modulul trei, cari ahurheaşti tru data di 9 yinaru. Şi, tru premieră, aestu modul va s’dizvărtească până tru meslu şcurtu, când va s’avemu a treia vacanţă; dimi easti zborlu ti ună vacanţă di ună săptămână mobilă tru meslu scurtu, ică a doua, ică a treia, ică a patra săptămână. După vacanţa ditu meslu şcurtu lipseaşti s’ahurhească paturlu modul, cari va s’dizvărtească pănu di sărbătorli a Paştilui. Vacanţa va s’hibă organizată tru perioada 8-23 apriliu. Yini diapoa modulul ţinţi, cari s’dizvărteaşti până tru data di 16 di cirişaru”.
Tuti nkisiră di la ananghea ti alternari module di nviţari di 6-7-8 săptămâni cu module di adyi, aşa cum u caftă pedagogia modirnă, spune ministrul. Iara alăxerile nu s’dănăsescu aoa. Sorin Câmpeanu diclară că va s’hibă revizuit regulamentul di organizare şi funcţionare ditu nviţământul preuniversitar tru noima tra s’tragă mănă di la obligativitatea tezelor semestriale.
Di altă parte, ministrul dimanda că aproximativ 1.400 di şcoli va s’hibă finanţati cu 190 di milioane di euro pritu Planlu Naţional di Redresare şi Rezilienţă. Am difinitivat procesul di selecţie a aluştoru şcoli cari va s’hărsească tru prima rundă di finanţare pritu Programul Naţional di Reducere a Abandonului Şcolar, componentă importantă a proiectului România educată, cundille Sorin Câmpeanu. Majoritatea şcolilor finanţate va s’hibă la hoari. Digitalizarea va s’aibă rol esenţial tru procesul di preadare-nviţari; va s’treaă di la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, intearactivă, aţea ţi easti ună alăxeari radicală a şcolliurlor româneşti, cundille ministrul.
Autor: Stefan Stoica
Armânipsearia: Taşcu Lala