Plan european tră arifugaţ
Miniştrilli europeni di Interne, andamusiţ la Bruxelles tru Consiliu extraordinar, aprobară, luni, un plan tru dzaţi puncte tră ună ma bună coordonare tru cazul arifugaţlor ucraineni.
Roxana Vasile, 29.03.2022, 12:51
Miniştrilli europeni di Interne, andamusiţ la Bruxelles tru Consiliu extraordinar, aprobară, luni, un plan tru dzaţi puncte tră ună ma bună coordonare tru cazul arifugaţlor ucraineni. Planul pruveadi s’hibă ndreaptă ntrăoară ună platformă di nregistrare temporară a aţiloru cari intră tru Uniune, s’hibă dizvoltate ţentre di transport a arifugaţlor, realizate ună hartă a capacităţilor di aprukeari ditu statele membre şi un indix a necesităţilor ditu cathi văsilie europeană.
Tru paralel, pe fondul a n4scăntoru indiţii ligate di piriclliulu a traficului di hiințe umane, fu activată platforma europeană multidisciplinară contra fuvirserloru di crimă organizată, iar aEuropol ndrupaşti autorităţile ditu văsiliile Uniunillei tru aestă dumeni.
Uidisitu cu spusa a comisarului european Ylva Johansson, până tora, aproapea 3,8 milioane di oameni, maxusu, mulleri, cilimeañi şi auşi, fudziră ditu calea ofensivăllei ruse ditu Ucraina. Numirlu a aţiloru ţi agiungu cathi dzuuă tru Uniunea Europeană s-ñîcură di la 200 di nilli — kipita a dalgăllei di arifugaţ, la aproapea 40 di nilli, tu aesta oară. Nai ma mulță oamiñi aleapsiră s’fugă tru Polonia, diapoa Austria și Cehia, tră atea, dna Ylva Johansson mindueasti că arifugaţlli lipseaşti s’hibă anvurayeaţ s’aleagă ca distinații și alti văsilii europene. Nu ari cote di repartizare, iara, tru aestă oară, discuțiile ditu văsiliile membre ale Uniuni tră ñîcurarea a fortumăllei ti statili inclusiv non-UE di la sinurli cu Ucraina au la bază maş voluntariatul. Ase, dija, Franța, Germania, Austria și Olanda să spusiră etimi s’prillea aproapea 15 nilli ditu arifugaţ ditu ñica și oarfăna Republică Moldova, aputrusită di dalga multu mari di ucraineni. Tru România, viţină și ea cu Ucraina, intrară aproapea 600 di nilli di persoane, ama nai ma multe maş cu tritearea către vestul a Europăllei.
Pe fondul acțiunilor di agiutari nkisiti di Statul român, luni, Senatul di la București adoptă ună ordonanţă di urgenţă cari apufuseaşti tra s’da agiutoru şi asistenţă umanitară cetăţenilor xeñi ţi yinu ditu Ucraina aflaţi tru greaua catastisi. Forul dicizional tru aestu caz easti Camera a Diputaţilor.
Tru aestu kiro, vizitele a comisarilor europeni la București suntu ună dupu alantă. Tu ahurhita aliştei săptămâni fu arada a diținătorului portofoliului Economiei, Paolo Gentiloni, s’facă muabeti cu autoritățile române, integrarea arifugaţlor pi piața lucurlui, tru sistemul şcolar, di asigurări sociale şi di sănătate hiinda unu ditu subiecte. Prezidintulu român, Klaus Iohannis, căftă, tru cadrul aali andamasi cu oaspili di la Bruxelles, flexibilitate tru ligătură cu resursili financiare niufilisiti tru perioada 2014-2020, atea turlie tra s’hibă ufilisiti tră kivernisearea a crizei arifugaţlor ucraineni. Neise, Comisia Europeană ari naeti s’bagă la dispoziţie până la 17 miliardi di euro, ditu cari ună parte suntu ditu fonduri bugetare niufilisiti tru exerciţiul financiar adusu aminti, tră văsiliile cari prillau nai ma mulţă arifugaţ.
Autor: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala
