România – creastirea agiutorlui tră arifugaţ
Autorităţli române sndregu stănă keptu a unăllei dalgă tut ma mari di arifugaţ.
România Internațional, 16.03.2022, 13:51
Pisti 3 milioane di persoane fudziră, pănă tora ditu Ucraina, di itia a polimlui. Easti zborlu ti aţeali cari fudziră ditu văsilie, după ţi fu călcată di forţele ruse, pi 24 di şcurtu, nu şi di aţeali cari s-purtară năuntrulu a sinurloru. Ditu aţelli aproximativ 3 milioane di arifugaţ, aproapea giumitate sunt cilimeañi. Polonia apruke nai ma mulţă ucraineni – circa 1,8 milioane, alti destinaţii iu s-ducu aţelli cari fug ditu calea a polimlui hiinda Republica Moldova și România. Pritu România aleapsiră să s’arifugiadză aproapea giumitate di milion di ucraineni, ama majoritatea maş u tranzitară pi calea cătă ascăpitata a Europăllei.
Tu kirolu anda s’duţi ninti invazia ruse, autorităţile di la București s’ndregu s’ţănă keptu a unăllei dalgă tut ma mari di arifugaţ. Guvernul dimanda ca ari naeti s’ndreagă nica două centre di colectare şi transport a agiutoarelor umanitare ti Ucraina, pi ninga aţelu cari easti tu lucru Suceava. Unu va s’hiba opearaţional tru nord – vest, la Sighetu Marmaţiei, alantu tru sud-est – la Isaccea, pi Dunăre, dauli puncti di triţeari a sinurlui cu Ucraina.
La Isaccea s-dusi marță şi premierul Nicolae Ciucă, cari declară că easti posibil s’hibă adusi nica dauă bacuri, tră s’lli-agiută arifugaţlli s’treacă ma ayoñea tru România:
“Anaparti di sinuru ari ma mulţă cetăţeni ucraineni cari aşteaptă s’fugă ditu văsilie şi atumţea zburămu s’videmu cari potu s’hibă posibilităţli di procesare şi di purtari tru oara tru cari numirlu va s’crească. Cu un singur bac easti limpidu că nu putem s’asigurăm ună fluenţă ma mare şi nviţămu di la Ministerul a Transporturilor că ari ună rezervă la Galaţi şi pot s’hibă băgati la dispoziţie ma multe bacuri pritu cari s’asiguripsească un ritmo ma mare di treaţiri.”
Pi di altă parte, arifugaţlli ditu Ucraina au acces la tuti serviciile medicale şi programele di sănătate ditu România, idyea cu a cetăţenilor români. La nivel naţional sunt disponibile 3.300 di locuri tră pliguiţ şi persoane arifugate cari au ananghi di intervenţii chirurgicale.
La București, Gara di Nord easti unu di nai ma importante centre di agiutor tră arifugaţ. Di aproapea dauă stămâni, mulţă ucraineni yinu cu trenul şi mulţă nu ştiu cătă iu s’ducă. Sunt agiutaţ di reprezentanţă a primăriillei și di voluntari, cari lă da hrană şi variante di cazare temporară.
Deapoa, un studiu spuni că pisti giumitate ditu români au cilăstăsită tru acţiuni di andrupari şi agiutari a arifugaţlor ucraineni, iara pisti 8 ditu 10 spun că România fu proactivă tru agiutorul dat. Nu lipseaşti s’hibă agărşitu sectorul non-guvernamental, cari nkisi năi campanii ică ș-alăxi programele tru dizvarteari, tră agiutarea atiloru ti au ananghi.
“Easti ti alavdari cât ayoñea s’ascumbusiră româñilli, asociaţiile şi organizaţiile di la declanşarea a polimlui ditu Ucraina, pritu aţea ca deadira alimente, asigurara servici di transport, cazare şi traduţire.” – yilipseasti studiul, uidisitu cu cari, ama, 55% ditu români să spunu fara di nadie ti yinitorlu şi siguranţa văsiliillei viţină.
Autor: Corina Cristea
Armânipsearia: Taşcu Lala