Hoara Măgureni, giudeţlu Prahova
Revista Vacanţe la hoară și ANTREC România u dusiră ma largu, anlu aestu aditea-a añiloru di ma ninti, di durusi premiile Margareta di Malămă, a XVII-a ediţie. Marli premiu eara durusitu a unlui complex ditu hoara Măgureni, giudiţlu Prahova.
Ana-Maria Cononovici, 07.02.2022, 11:42
Revista “Vacanţe la hoară” și ANTREC România u dusiră ma largu, anlu aestu aditea-a añiloru di ma ninti, di durusi premiile “Margareta di Malămă”, a XVII-a ediţie. Marli premiu eara durusitu a unlui complex ditu hoara Măgureni, giudiţlu Prahova. Măgureni, la maş 29 km di Ploiești, reședința di giudeţu, și 12 km di Câmpina, doilu municipiu ditu giudeţu ca mărime, vă s’puteţ s’vă hărsiţ di fisi, istorie şi adeţ.
Hoara easti aştirnută tu ună padi, anvărligată di ñiţ măyuli, ma multi cu păduri. Tru hoara Măgureni ari dauă monumente istoriţi di arhitectură, dauli tru hoara cu idyea numă: Măgureni – bisearica “Sâmta Treime” (1671-1674, znuită tu giumitatea-a secolului al XIX-lea, tru 1839 și tru 1995) și aruvalili a cunakillei Drăghici Cantacuzino. Băsearica u ţăni cum eara tu ahurhită pictura originală (di la bârnu nghiosu) a cunuscutlui pictor Pârvu Mutu, adrată anamisa di 1693 și 1694. Picturle suntu impresionante pritu diseamnul remarcabil și hroma variat, pritu muşuteaţa și expresivitatea a lor. Tru băsearica di Măgureni, aureolili a sămţăloru suntu realizate ditu tablă mălămusită, tra s’cundilleadză realismul a compozițiillei. Ayiudima, adrată Viena, ţi putem s’u videmu adză easti aţea originală ditu lemnu di gorţu pilkisitu tru urnekea brâncovenească și anvălită tru peturu di asimi. Pi ayiudimă easti orñea bicefală, semnulu a cantacuzinilor.
Cunakea Drăghici Cantacuzino, cunuscută si sum numa di “Niclu Trianon”, easti adză tru aruvali/ afănisită. Pot s’hibă vidzuti maş mururli di nafoară toară a născăntoru mururi interioare şi toară a cubeiiloru ţi anvălea izbili/ ţilarli. Cunakea fu proiectată ca ună pălati tru urneki eclectic franceză, cu 365 di udadz ti durñeari/ durmitoare, la cari vrea s’adăvga unu baiuru di gărdiñi şi fântâni după urnekea-a aţiloru di Versailles şi ahurhi s’hibă adrată tru anlu 1911, di George Grigore Cantacuzino. Lucrărli nu fură bitisiti, di itia că Grigore Cantacuzino muri tru anlu 1913. Locărli fură aputrusiti, tru 1916, di askereea ghirmană cari ufili anvilitoarea di alamă a pălatillei ta s’adară băruti/ obuze. Cama deapoa, cunakea s’asparsi cu treaţirea-a kirolui, di agiumsi tru hala di afănisiri, hiinda ufilisită ti filmarea-a născăntoru cadri di polimu.
Măgureni, puteţ s’aflaţ Hoara a banului, complexul premiat, organizat cu multă miraki şi dupu unu lucru niacumtinatu di cercetare di Răzvan Dobre, cari nă pirmitusi: “Andrepşu loclu aestu, cari amintă şi Marli Premiu, Margareta di Malămă di anlu aestu, cu mintea ta s’aducu tu prota thesi cultura moşnenilor (n.r. huryeaţ liberi), ama şi locurli a meali iu mi amintaiu di pi Valea Proviţăllei. Eu, la Hoara a banului minduiiu ta s’adaru ună nicukirată moşnenească, cu tuti lucărli ţi ţănu di ună nicukirată cu adeti, după criteriile a moşnenilor. Adraiu ună casă, cari cu numa Casa mare, ndrepşu anexa nicukirească tra prăvdză şi fânarlu, adraiu unu pătul, adraiu “atelierlu di tâmplărie a paplui”, aşi cum lu şteamu noi ditu ficiurami.”
Lipseaşti nica s’adăvgămu că aestu loc s’alavdă cu absenţa semnalului GSM şi cu ixikea a televizoarelor, la cari s’adavgă slow-cooking autentic, reţetili reinventate aoa ţi au ananghi nica şi trei dzăli ti măyirgiseari, hiinda, născănti, ndreapti dinintea a sobăllei şi nu ndreptu la foc, cum, tii exemplu, unu ciurbă di fisulliou cu gătuñi, ditu reţetarlu a păpăñiloru. Cu nădia va s’daţ cali ti pripunirea-a noastă di călătorie, vă aştiptăm data yinitoare cu ună nauă destinaţie.
Autoru: Ana-Maria Cononovici
Armânipsearia: Taşcu Lala
