Giurnalu românescu – 24 di Yinaru 2022

Premiera-a mini-documentarlui Proclamarea Unirillei Priinţipatiloru - un tablou di Theodor Aman va spoată shibă mutrită luni, 24 di yinaru, oara 21.00, pi şingirili di suţializari a ICR New York.

Roxana Iorgulescu Bandrabur, 24.01.2022, 20:45

Ministerlu a Culturăllei, pritu instituțiile subordonate, ntră cari Muzeulu a Unirillei di Iași, Pălatea “Alexandru Ioan Cuza” di Ruginoasa, Muzeulu Național a Hoarăllei “Dimitrie Gusti”, Muzeulu Național di Istorie a Româniillei, Muzeulu Naționalu di Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Opera Națională București, Teatrulu Național “I.L. Caragiale” di București, Teatrulu Naționalu di Timișoara, nsimneadză anlu aestu Unirea Prinţipatiloru Române, thimilliusită la 24 di yinaru 1859, pritu evenimenti culturali catacum expoziții, spectacoli ică activităț educaționale cu cilăstăsearea ma multi instituții di nvițământu.

Tut cu furñia a yiurtusearillei 163 di añi di la Unirea Prinţipatiloru Române, ma multi cunăki va s-hibă băgati tu videală, ahurhindalui cu oara 18:00, tru hromili a hlamburăllei națională: Pălatea a Culturăllei di Timișoara, Muzeulu Naţionalu di Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Teatrulu Național di Operetă și Musical “Ion Dacian” și Teatrulu Naționalu “I.L. Caragiale” București, Muzeulu Naționalu “Constantin Brâncuși”, Vivlioteca Națională a Româniillei și scamnulu a Ministerlui tră Cultură.

TNB-TV, canalul youtube a TNB, nă căliseaşti s’mutrimu, ahurhinda cu oara 18:00, conferința “Intereslu naţional şi actualitatea suveranitatillei. Politica externă a Româniillei şi paradigma azvingătorlui”, țănută di Bogdan Aurescu, tru 2013, la Teatrulu Național București.

Tradiționala voltă anuală di Iași a Teatrului Naționalu di Chișinău, organizată cu furñia a Dzuuăllei Unirillei Prinţipatiloru Române, s’dizvărteaşti tru dzălili di 23 și 24 yinaru, pi sţena instituțiillei ieșeani di teatru. Anlu aestu, volta programată Iași și București faţi parti ditu proiectul cari nsimneadză sărbăturisirea-a unlui seculu di activitati a Teatrului Național di Chișinău. Tu Sala Mare, fu băgată tu sţenă tu 23 di yinaru spectacolu “Hamlet tru sos picantu”, tru regia al Alexandru Cozub. A deapoa, tu 24 di yinaru, ahurhinda cu oara 19.00, spectatorlli va s’poată s’mutrească “Istoria comunismului pirmitusită ti lăndziţlli mintalli”, di Matei Vișniec, tru regia al Cristian Hadji-Culea, scenografia Adrian Suruceanu. Premiera-a spectacolui s’feaţi anlu ţi tricu, iara dişcllidearea di toamnă a “Reuniunilor Teatriloru Naționale Românești” di Chișinău fu faptă cu aestu spectacolu.

Lector doctor Adrian Bogdan Ceobanu, di la Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi, va s’ţănă prileadzirea cu numa “Mărli Puteri şi Unirea Prinţipatiloru Române”, tru cari va s’yilipsească importanţa-a momentului istoric, rolu a mărlor puteri, scuţânda tru videală contribuţia-a elităllei politiţi şi culturali româneşti, deadunu cu populu, ti edificarea-a unirillei Moldovăllei cu Ţara Românească, di la 1859. Inregistrarea, cari va s’hibă difuzată pi şingirili di suţializare a ICR Istanbul tru perioada 24 – 28 yinaru, va s’hibă apridusă şi subtitrată tru limba turcă.

“Fratelli lontani, radici comuni”, ună inițiativă a Ligăllei Studențăloru Români ditu Xinătati – filiala Italia, tru colaboarare cu Repatriot, va s’hibă promovată pi şingirili di suţializare ale Accademia di Romania, Roma. Evenimentul nsimneadză ună voltă virtuală tru Piața Unirillei di Iași, adrată tră (ri)discupirirea a ayalmăllei a marilui dumnitoru Alexandru Ioan Cuza, cari va s’hibă transmis luni, 24 yinaru 2022, oara 19.00, deadunu cu ună părăstiseari. Volta ari tu scupo yilipsearea-a faptilor alu Alexandru Ioan Cuza și prezentarea a ligăturlor anamisa di România – Italia. Va s’hibă evocată activitatea sculptorlui Raffaello Romanelli, cari pilkisi tu brundzu anămusita ayalmă di Iași, catacum și contextulu istoric tru cari s’feaţi creația-a operăllei di artă. Evenimentul virtual va s’hibă prezentat pi frăndza di Facebook a LSRS Italia și va s’hibă priloată pi frăndza di Facebook ali Accademia di Romania, Roma.

Premieara-a mini-documentarlui “Proclamarea Unirillei Prinţipatiloru – un tablou di Theodor Aman”, cari va s’exighisească ti publiclu american circumstanțili a unirillei Moldova și Țara Românească nkisinda di la viziunea plastică a unlui di tu thimilliusitorlli a picturăllei românești moderni, va s’poată s’hibă mutrită luni, 24 di yinaru, oara 21.00 (oara Româniillei), pi şingirili suţiali ali ICR New York. Proiectul easti realizat tru parteneriat cu Muzeulu Național di Istorie a Româniillei di București, textul și prezentarea video easti a specialistăllei MNAR, dr. Cristina Păiușan-Nuică. Conceptul a filmului easti simnatu di Bogdan Opreanu. Di altă parti unu şcurtu material video ti lucrarea di pictură “Hora Unirillei” di Theodor Aman, aflată tru colecţia MNAR, va s’hibă difuzată și pi şingirili di suţializare a IRCCU Veneţia.

Dzua di 24 yinaru easti nsimnată tru Municipiul Focșani și pritu aţea di-a VI-a ediție, cu un haractiru simbolic, a Maratonlui Unirillei. Lundzimea a traseului easti di 42 di km, di s’alagă tru marea parte pi sinurlu ţi eara tru anlu 1859, anamisa di Moldova și Muntenia, ampărţăti di Arâulu Milcov. 8 maratoniști di Focșani, Brăila, Galați, Adjud, Brașov, Buzău și Sighișoara fură călisiţ la Maratonul a Unirillei, evenimentu tru cadrul a curi Lumbarda-a Eroilor, apreasă dinintea a Mausoleului Eroilor di Focșani iu arihătipsescu 2262 di eroi curbănipsiţ tru prota conflagrație mondială, easti purtată ca semnu di tiñie ti eroiilli ali Armată Română ţi feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial și tră militarlli eroi cari ș-deadiră bana tră România tru misiuni di alumtă și pi câmpurli di instrucție.

Tu kirolu a minivacanțăllei, atelli ţi au mirakea ti sportulu di iarnă loară ună bună hăbari. Ma multi pârtii ditu giudețlu Cluj suntu dişcllisi tu dzuua di 24 yinaru, aţeali patru zone schiabile prinţipale ditu giudeț hiinda: Mărișel, Muntele Băișorii, Buscat și Feleacu.

Aţelli cu vrearea ti ună di nai ma spectaculoase pârtii ditu văsilie: Semenic-Văliug. Pârtiile di schi di pi Semenic nkisescu di la anălţimea di 1.410 meatri, iara nai ma lungu traseu dipuni până tru hoara Văliug, la Casa Baraj. După dipuneari, alinarea poate să s’facă maş cu autobuzili ndreapti di Primăria Reşiţa. Pârtia Semenic-Văliug fu ufilisită di schiori şi tru kirolu di ma ninti, ama nu eara un loc ndreptu ti ună ahtari discurmari. Municipalitatea di Reşiţa, tru colaborare cu Primăria Văliug şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin, ari naeti s’alăxească loclu tru unu anămusitu magnetu tră turişti.

Autor: Roxana Iorgulescu Brandabur

Armânipsearea: Taşcu Lala