Culili Măldăreşti
Adză vă călisimu la ună priimnari isihă, ună turnari tru istorie, ama şi discurmari tru ună gărdină multu mşeatu ndreaptă. Nkisimu la Culili Măldăreşti, ditu localitatea Măldărești, giudeţlu Vâlcea.
Ana-Maria Cononovici, 29.08.2021, 20:20
Liliana Beu, director adjunct, Muzeul giudeţeanu Vâlcea nă feaţi ună căliseari: “Vă călisimu tuţ atelli cari aveţ oară, s’agiundzeţ la Complexul muzeal Măldăreşti, s’triteţ praglu a aţiloru trei obiectivi, s’vă hărsiţ di ună frăndză di istorie. Aproapea di Horezu easti Complexulu Muzeal Măldăreşti, unu complex cari ari tru patrimoniu trei obiectivi di sinferu naţional, unu ma muşeatu di alantu. Easti zborlu, prota ş-prota ti Cula Greceanu, deapoa di Cula fostă Măldărescu, actuală Duca, iara treilu obiectiv şi aţelu ditu soni ditu videală istorică, easti Casa memorială I.Ghe.Duca.
Ansamblul easti interesant şi easti mşeati ti videari, di itia că easti un loc cari conservă multu ghini cu kirolu aspectul di culă tradiţională oltenească. Cula Greceanu easti nai ma muşeata, reprezentativă tră stilu aestu arhitectural. Ahurhita-a culăllei Greceanu di Măldăreşti easti băgată tru kiro, iuva nica ditu secolu XVI-lea, tru kirolu al Mihai Giunarlu, cându unu ditu capidañilli a lui cădzu tru prizoniearatu la tătari şi aprăftăsi s’ascapă şi după aesta s’turnă tru văsilie cu nicukirata aoa, iu vrea s’bagă thimeallili a farăllei Măldărescu. Ună altă tradiţie spuni că tută comunitatea poartă numa di Măldăreşti di la aestu capidanu cari vahi avu “măyuli ” di păradz. Importantu easti că ditu documente istoriţi şi ditu stilu arhitectonic cari easti reprezentativu tră zona a noastră, ahurhita-a secolului al XVIII-lea easti nai ma yilipsitoru tru ţi mutreaşti urnekea brâncovenească. Ahurhiti ca unu sturu di apărare, tru secolul al XVII-lea, deapoa, cula Greceanu s’hărsi di niscănti adăvdzeri, cari lli-deadiră aspectul ţivilu şi îlli conferă nota di adză, di pirifañi, di muşuteaţă şi stilu brâncovenesc u faţi s’lliarisească a oclliului.”
Aestă culă s’veadi maş pi di nafoară, ama easti loclu iu fu filmatu ună parti ditu filmul Aferim, cari amintă “Ursa di asimi” Berlin, tru anlu 2015 şi fu pripunirea românească tră Oscar.
La cula Duca ama, putem s’videmu organizarea aluştou edificii, cum şi obiectili di decor: icoane, covoare olteneşti, născănti orighinali. Liliana Beu şi-dusi ma largu prezentarea: “Doilu obiectiv ditu cadrul a Complexului muzeal Măldăreşti easti cula Duca, fostă Măldărescu, tră atea că şi aestu domeniu eara ali familiei Măldărescu, maş că tru ahurhita a secolului XX, omlu politic liberal, I. Gh. Duca ancupără armăsăturli a aliştei culi, culă cari fu adrată tru 1827, aşi cum să spuni şi stucatura ditu pridvorlu di la etaj, u znui şi mindui să u decoreadză şi să’lu ţănu ma largu stilu autentic di culă oltenească, ahurhinda cu interioarele, iu li ţănu idyili sobe tradiţionale cu cahle, deapoa mobilierlu pi cari lu-dună ditu locurlidi anvărliga, deapoa icoanili, deapoa scoarţili şi covoarili olteneşti, cari asiguripsea ună musuteaţă ti tutu edificiulu.
Maş că hiinda ună o construcţie masivă, tră aţea că Culili fură adrati tu ahurhită ca pirguri di viglleari i locuri di apărari, I. Gh. Duca ahurheaşti ta ş’adară ună reşedinţă a lui işiş, ună reşedinţă di vacanţă, ună casă, pi cari ma s’yiniţ Măldăreşti, va s’videţ că nu ari ici ţiva ditu somptuozitatea a unei reşedinţi a unui om cari afu di ahâti ori ministru nica şi prim-ministrul ali Românie. Maş că loclu aestu easti mplinu di istorie tră aţea că aoa nu maş că s-ţănură niscănti casi easti importantu, ama şi atea că tru aestă ambianţă, pi hiotea a kirolui, tricură praglu mulţă oamiñi importanţă a dzuuăllei.”
Văsiloañea Maria, Văsillelu Carol II, Cella Delavrancea, Gheorghe Tătărescu şi mulţă alţăllii ş-alăsară aduţerli aminti tru cartea di oaspiţ a casăllei Duca.
Ună casă cari şi astădză li ţăni piesili orighinale tru marea a lor majoritati, obiecti simpli, ama cu multu bunu gustu. Vivlioteca tru limba franceză, tablouri simnati di Olga Greceanu, biroulu tru cari nica suntu pălăriili di veară ţi eara purtati di Nadia şi di I. Gh. Duca, iara pi pupitru putem s’videmu un jurnalu ditu 1933, salonlu a doamnăllei, abajururi ditu ceramică di Horezu.
Autoru:Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala
