Ţitatea Oradea
Nidzemu adză cătă nordu-ascăpitata ali Românie și agiundzemu Oradea. Ţitatea di aoa armăni ş-ma largu, monumentul reprezentativu a căsăbălui.
Daniel Onea, 09.04.2021, 11:51
Ună bună parti ditu istoria a giudeţlui Bihor alăsă toară anvărliga a aluştui ansamblu, emu tu ahurhită, tru protili secoli di existență, cându fu un ţentru spiritual, relighios, ama și tru kirolu ditu soni, cându fu unu ţentru cultural renascentistu.
Ionuț Ciorba, director adjunctu la Muzeulu a Căsăbălui Oradea, spuni că ari multi itii tră cari un vizitator, s-hibă el român ică un xenu, ahărdzeaşti tra ş-treacă kirolu la Ţitatea Oradea.
“Prota ş-prota, ari ună istorie di aproapea ună ñillie di añi, avută și diversă. Pi hiotea a kirolui, ţitatea a noastră fu unu punctu anvărtuşitu și loc di apărari, ama, isa-isa eara sediu episcopal, un ţentru relighios, nica şi ditu ahurhita a existențăllei a llei. Năuntrtulu a ţitatillei avea pi lucru unu capitul și Episcopia romano-catolică di Oradea. Ma amănatu, fortăreața di Oradea fu un loc di arihătipseari cari eara ndreaptă tră eternitate, ama, ti amărtie nu s-feaţi aestu lucru, ti niscănti capiti ncurunati. Năuntrulu a Ţitatillei Oradea fură ngrupaţ pi hiotea a kirolui ma mulță văsilleadz şi văsiloañi. Ti amărtie tră noi, murmintili a loru numata suntu aoa. Anamisa di aeşţă, Ladislau I, di a curi numă easti ligată thimilliusearea a ţitatillei. După moartea a lui, fu sanctificat. Ma amănatu, Andrei II-lu, văsille ali Ungarie, Ladislau IV-lu Cumanlu, Sigismund di Luxemburg, văsille ali Ungarie, amirălu a imperiului romano-ghrman, nicukira a lui, Văsiloañea Maria, Văsiloañea Beatrix, nicukira al Carol Robert di Anjou, nica şi ună hille a domnului ali Muntenie, Nicolae Alexandru, fu ngrupată tut tru Ţitatea Oradea.”
Ionuț Ciorba, director adjunctu la Muzeulu a Căsăbălui Oradea, yini, nica şi cu unu vărtosu argumentu mutrinda simasia a monumentului.
“Tru Eta di Mesi, Ţitatea Oradea eara unu loc tru cari s-andămusiră multi capiti ncurunati, tra să zburască lenu turlii di problemi și tra s-vulusească tratati. Va să scotu tru videală aoa ună andamusi ditu bitisita-a meslui marţu 1412, anamisa di Sigismund di Luxemburg, di ună parti, și anamisa di văsillelu ali Polonie Vladislav Jagiello. Aţelli doi băgară pi aradă ună politică contra a Imperiului Otoman, cari să spunea tut ma fuvirosu tru zona a Balcañilor. Nu putem s-agărşimu că la Ţsitatea Oradea și-tricură kirolu multi alti capiti văsilikeşţă, ahurhinda cu Andrei a III-lu ali Ungarie, Ludovic aţel Marli, Matei Corvin, Mihai Livendul, Iosif II-lu ili, cama ncoa, Franz Joseph.”
După ngruparea la Ţitatea Oradea a văsilleui Ladislau I, aestu fu sanctificat di agiumsi Ladislau I aţelu Sămtu. Ngruparea-a lui Oradea alăxi, tu şcurtu kiro murmintulu a lui tu un loc di hăgilăki. Să spuni că, tru Eta di Mesi, Oradea fu ună turlie di Compostela ali Europă Ţentrală, di itia că hăgilăkearlli yinea la murmintulu a sămtului văsille tra s-facă plăcării. Ma amănatu, tru kirolu ali Renașterii, Ţitatea Oradea fu un promotor a aluştui curentu, di itia că năntrulu a llei eara tu lucru scamnulu ali Episcopie romano-catolică. Nă turnămu ama tu kirolu di ază.
“Tru forma actuală, avem ună ţitati bastionară, tru stil italian. Lucrărli ahurhiră tru 1569 și s-bitisiră tru 1618. Năuntrulu a aluştoru spații easti dişcllisu un muzeu a căsăbălui Oradea cari ş-pripuni să scoată tru migdani istoria urbillei a noastră ditu nai cama veclliulu kiro până adză. Ninti tra s-ahurhească pandemia, aveam mulţă turiști cari yinea ditu Ungaria și, cadealihea, avem personal cari zburaşti și limba maghiară. Ama personalu zburaşti și tru limba engleză. La noi, textili explicativi suntu tru limbili română, maghiară și engleză.”
Călisearea fu faptă! Până data yinitoari, cându vă aștiptămu cu ună nauă destinație, cali bună şi s-aveţ kiro muşeatu!
Autoru: Daniel Onea
Armânipsearea: Tascu Lala