Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Vizitaţi România: Timişoara

ză nă dănăsimu tru ascăpitata a văsiliilei, tru un căsăbă Ti sndreadzi s-agiungă Capitală Culturală Europeană 2021, Timişoara. Videmu un căsăbă ţi easti la ma ptănu di 700 km distanţă andicra di 13 di capitale europeane, căsăbă ţi avu pi hiotea a kirolu

Vizitaţi România: Timişoara
Vizitaţi România: Timişoara

, 02.01.2020, 13:23

Ază nă dănăsimu tru ascăpitata a văsiliil’ei, tru un căsăbă Ti s’ndreadzi s-agiungă Capitală Culturală Europeană 2021, Timişoara. Videmu un căsăbă ţi easti la ma ptănu di 700 km distanţă andicra di 13 di capitale europeane, căsăbă ţi avu pi hiotea a kirolui ună ligătură niacumtinată cu valorle culturale a continentului auş. Ma ndregu Timişoara tra anlu 2021, oamin’n’il’i di cultură a ţetatil’ei au adrată trasee turistice tematice pi parcursul a curi vizitatorl’i va s-hibă fascinaţ s’nveaţă că trec praglu pi locuri pi cari altăoară jgl’ioata eara purtată di vărţă i că dinăpoia a firidzloru ncl’isi ari pirmituseri di vreari. Timişoara ari un triecut ascumtu tru legendi seculari ţi aşteaptă s’hibă aflati. Tiparadigmă, pţănă lume ştie că tru Băserica Pearistă, cari ari şi un mănăstiru, împărăteasa Maria Tereza lo parti la ună mesă, iara tru anlu 1809, cându Napoleon intra Viena, Coroana a Sâmtului Imperiu fu adusă di Viena şi ascumtă tru sumloclu a aiştei băsearică.





Şi maca tentrul easti primlu dit locurli ţi vă aduc tu mengă, nă alăsăm tentaţ di Pănăyirlu di Pănăyirlu di Cărciun di aoa. Ludovic Satmari, ghid di turism, nă căliseaşti ti scutearea tru migdani: “Pănăyirlu fu dişcl’isu, ca tru cafi an, pi data di 1 di andreu şi easti niheamâ ma mari di anlu tricut. S-dizvărteaşti tru dauă dit ateali trei păzări dit ţentrul a Timişoarăl’ei: tru Piaţa ali Victorie ari multi chioşcuri cu len turlii di produse, ama şi dulţen’i. Tarabili cu mâcări ndreapti suntu tru un loc di ninga piaţă. Tut tru Piaţa Victoriil’ei easti şi sţena, pi cari s-dizvărtescu multi lucri artistiţi. La 2 minute di Piaţa Victoriei easti Piaţa Libertatil’ei, un spaţiu ma multu tra activităţ. Puteţi s-aflaţ aoa un patinoar filotimu, carusel şi trenuleţe tra cilimean’i. Tut tra cilimean’i puteţ s-aflaţ ună căsică di măturlăki, iu el’i pot s-adară len turlii di lucri s-picturisească lucri di ceramică.





Misuhorea adună un numir cabaia mari di pălăţ și casi cari nica u ţănu anamea și arhitectura spectaculoasă dit vecl’iul kiro. Stilu maxus easti atel baroc vienez – di iu și numa ali Timișoara di N’ica Vienă – ama și stilurile neo-bizantin și Art Nouveau cari alăsară toru pi multi casi. Aoa pot s-hibă vidzuti pălăţli: Lloyd, Neuhausz, Marbl, Pălatea a Camerăl’ei di Comerțu și Industrie, Pălatea al Dauerbach, Pălatea Loffler, Pălatea Hilt-Vogel, Pălatea Szechenyi și Pălatea Weiss. Ma multi di eali au ază restaurante cu len turlii di măcări, instituții ica magazine.


Timişoara easti un căsăbă cu ună niacumtnată banaă culturală, după cum nă spusi şi Ludovic Satmari, ghid di turismu: “Macă tut vinitu Timişoara, puteţ s’vă hărsiţ di atea ţi vă aduţi dininti căsbălu nafoara a Pănăyirlui di Cărciun: programlu a Operăl’ei, programlu ali Filarmonică ica a teatrului maghiar, ica Teatrul German ica Teatrul Merlin, tra cilimean’i, iara pi ningă aesti ari multi evenimente cari s-dizvărtescu tru aestu kiro tru casaba.





Tut aoa intră tru priimnarea turistică, tu inşita a anlui tricut, nai ma veacl’e hidrocentrală funcţională dit Europa, construită tru anlu 1910, sum vula a arhitectului-şef al Timişoarăl’ei di atumţea, Laszlo Szekely. Hidrocentrala easti dişcl’isă ti publicu cfi dumănică, anamisa di oarili 10.00-16.00. Ansamblul a Turbinelor easti lugursitu di cunoscătorl’i tru domeniu ca hiinda nai ma valoroasă operă di arhitectură industrială tru stilul a an’ilor 1900, Wiener Secession, adrată Timişoara.


Cu nădia că va s-dânâsiţ tru casabaul di pi Bega, vă aştiptăm alantă oară cu ună nauă distinaţie.



Autor: Ştefan Baciu/Ana-Maria Cononovici


Armânipsearea: Taşcu Lala


Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 19 October 2024

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ

Reporter Taşcu Lala: “Vruţ ascultâtori, avem haraua s-lu avemu oaspi toraseara la microfonlu a emisiunillei pi armâneaşti di la RRI prof. dr....

Interviu cu artistul Mircea-Valeriu Deaca, di arâzgâ armâneascâ
Foto: pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 11 June 2024

România – fenomeni meteo extremi

Tu ma multi zoni dit Românie s-feați tâmbihi, tu ahurhita a stâmânâllei, că va s-facâ cod aroș di tufani. Cantitâţ mări di apâ câdzu tu...

România – fenomeni meteo extremi
Foto: Alexas_Fotos / pixabay.com
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu

Stogurli di valutâ la Banca Naţionalâ a Românillei avea acutotalui cama di 65 miliardi di evradz tu inșita a meslui ți tricu di estan. Hâbarea...

Stogurli di valutâ agiumsirâ tu unâ scarâ recordu
Sursa foto: fb.com / Angel Tîlvăr
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

UE ș-reghiunea ali Amari Lai

„Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri...

UE ș-reghiunea ali Amari Lai
Oaspiţ la microfonlu RRI Saturday, 08 June 2024

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava

Nai ma marli terminal di purtari a yiptului ditu Evropa fu yiurtusit, tu bitisita a stâmânâllei ți tricu, tu partea di ncheari-apiritâ ali...

Terminal ti purtarea a yiptului câtâ câsâbălu Suceava
Oaspiţ la microfonlu RRI Monday, 20 May 2024

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca

2024 va ta s’iasă tu migdani ca anlu a mărloru proiecte di infrastructură tru România. Să stihisi că anlu aestu s’hibă programati patru...

Spitalu regionalu la Cluj-Napoca
Oaspiţ la microfonlu RRI Thursday, 16 May 2024

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ

Tu dzuua di 9 di mai, România yiurtusi deadun cu alanti craturi evropeani, Dzuua ali Evropâ, dedicatâ a irinillei ș-a unitatillei pi continentu....

România ş-Republica Moldova yiurtusirâ Dzuua ali Evropâ
Oaspiţ la microfonlu RRI Tuesday, 14 May 2024

Alidzeri ș-dezinformari

Comisia Evropeanâ ahurhi unâ campanie di informari a țetăţeñilor ti riscurli ligati di dezinformarea ş-manipularea a informaţiilor di câtrâ...

Alidzeri ș-dezinformari

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company