Vizitaţi România: Timişoara
ză nă dănăsimu tru ascăpitata a văsiliilei, tru un căsăbă Ti sndreadzi s-agiungă Capitală Culturală Europeană 2021, Timişoara. Videmu un căsăbă ţi easti la ma ptănu di 700 km distanţă andicra di 13 di capitale europeane, căsăbă ţi avu pi hiotea a kirolu
Ștefan Baciu, 02.01.2020, 13:23
Ază nă dănăsimu tru ascăpitata a văsiliil’ei, tru un căsăbă Ti s’ndreadzi s-agiungă Capitală Culturală Europeană 2021, Timişoara. Videmu un căsăbă ţi easti la ma ptănu di 700 km distanţă andicra di 13 di capitale europeane, căsăbă ţi avu pi hiotea a kirolui ună ligătură niacumtinată cu valorle culturale a continentului auş. Ma ndregu Timişoara tra anlu 2021, oamin’n’il’i di cultură a ţetatil’ei au adrată trasee turistice tematice pi parcursul a curi vizitatorl’i va s-hibă fascinaţ s’nveaţă că trec praglu pi locuri pi cari altăoară jgl’ioata eara purtată di vărţă i că dinăpoia a firidzloru ncl’isi ari pirmituseri di vreari. Timişoara ari un triecut ascumtu tru legendi seculari ţi aşteaptă s’hibă aflati. Tiparadigmă, pţănă lume ştie că tru Băserica Pearistă, cari ari şi un mănăstiru, împărăteasa Maria Tereza lo parti la ună mesă, iara tru anlu 1809, cându Napoleon intra Viena, Coroana a Sâmtului Imperiu fu adusă di Viena şi ascumtă tru sumloclu a aiştei băsearică.
Şi maca tentrul easti primlu dit locurli ţi vă aduc tu mengă, nă alăsăm tentaţ di Pănăyirlu di Pănăyirlu di Cărciun di aoa. Ludovic Satmari, ghid di turism, nă căliseaşti ti scutearea tru migdani: “Pănăyirlu fu dişcl’isu, ca tru cafi an, pi data di 1 di andreu şi easti niheamâ ma mari di anlu tricut. S-dizvărteaşti tru dauă dit ateali trei păzări dit ţentrul a Timişoarăl’ei: tru Piaţa ali Victorie ari multi chioşcuri cu len turlii di produse, ama şi dulţen’i. Tarabili cu mâcări ndreapti suntu tru un loc di ninga piaţă. Tut tru Piaţa Victoriil’ei easti şi sţena, pi cari s-dizvărtescu multi lucri artistiţi. La 2 minute di Piaţa Victoriei easti Piaţa Libertatil’ei, un spaţiu ma multu tra activităţ. Puteţi s-aflaţ aoa un patinoar filotimu, carusel şi trenuleţe tra cilimean’i. Tut tra cilimean’i puteţ s-aflaţ ună căsică di măturlăki, iu el’i pot s-adară len turlii di lucri s-picturisească lucri di ceramică.”
Misuhorea adună un numir cabaia mari di pălăţ și casi cari nica u ţănu anamea și arhitectura spectaculoasă dit vecl’iul kiro. Stilu maxus easti atel baroc vienez – di iu și numa ali Timișoara di N’ica Vienă – ama și stilurile neo-bizantin și Art Nouveau cari alăsară toru pi multi casi. Aoa pot s-hibă vidzuti pălăţli: Lloyd, Neuhausz, Marbl, Pălatea a Camerăl’ei di Comerțu și Industrie, Pălatea al Dauerbach, Pălatea Loffler, Pălatea Hilt-Vogel, Pălatea Szechenyi și Pălatea Weiss. Ma multi di eali au ază restaurante cu len turlii di măcări, instituții ica magazine.
Timişoara easti un căsăbă cu ună niacumtnată banaă culturală, după cum nă spusi şi Ludovic Satmari, ghid di turismu: “Macă tut vinitu Timişoara, puteţ s’vă hărsiţ di atea ţi vă aduţi dininti căsbălu nafoara a Pănăyirlui di Cărciun: programlu a Operăl’ei, programlu ali Filarmonică ica a teatrului maghiar, ica Teatrul German ica Teatrul Merlin, tra cilimean’i, iara pi ningă aesti ari multi evenimente cari s-dizvărtescu tru aestu kiro tru casaba.”
Tut aoa intră tru priimnarea turistică, tu inşita a anlui tricut, nai ma veacl’e hidrocentrală funcţională dit Europa, construită tru anlu 1910, sum vula a arhitectului-şef al Timişoarăl’ei di atumţea, Laszlo Szekely. Hidrocentrala easti dişcl’isă ti publicu cfi dumănică, anamisa di oarili 10.00-16.00. Ansamblul a Turbinelor easti lugursitu di cunoscătorl’i tru domeniu ca hiinda nai ma valoroasă operă di arhitectură industrială tru stilul a an’ilor 1900, Wiener Secession, adrată Timişoara.
Cu nădia că va s-dânâsiţ tru casabaul di pi Bega, vă aştiptăm alantă oară cu ună nauă distinaţie.
Autor: Ştefan Baciu/Ana-Maria Cononovici
Armânipsearea: Taşcu Lala