Anchisiţ volta ti videari România:Sighişoara

Ază vă călisimu svidemu Sighişoara, căsăbă ţi easti nolgica ali Transilvanie şi băgatu tu ghidurli turistiti prit destinaţiili ti nu lipseaşti s-hibă ratati. Titatea Sighișoara ica Schasburg f inclusă nică dit 1999 tru Patrimoniul Mondial UNESCO, hiinda

Ștefan Baciu, 29.12.2019, 06:33

Ază vă călisimu s’videmu Sighişoara, căsăbă ţi easti nolgica ali Transilvanie şi băgatu tu ghidurli turistiti prit destinaţiili ti nu lipseaşti s-hibă ratati. Titatea Sighișoara ica Schasburg f inclusă nică dit 1999 tru Patrimoniul Mondial UNESCO, hiinda una di puțănili ţităţ bănati dit Europa și ună atracție a turiștilor xen’i cari viziteadză România. Număsiti după vecl’ili isnahi, Pirgul a Tăbăcarlor, Pirgul a Cositorlor, Pirgul Frânghierilor, Pirgul a Hăsachilor, Pirgul a Tăbăcarlor, Pirgul a Cojocarlor, Pirgul a Arafţăloru, Pirgul a Cizmarlor şi Pirgul a Heararlor cathi un au pirmituseri muşeati cari ghiuşbilea aşteaptă s’hibă scoasi tu videală.

Costin Ion Corboianu ghid şi opearatoru di turism, pirmitusi: Pirgul a cositorarlor easti nai ma vecl’iu pirfu dit ţitatai, cari armasi aşi di la 1390. Tu vecl’iul chiro eara 14 pirguri ligati un alantu cu aestă cali di servituti, pi iu patrula vuiniţl’i ica mercenarl’ii, atel’i cari avea rolu tas’veagl’e Titatea şi sum calea di servitute, tru aţeali locuri sum turlie di arcadă el’i ş-ţănea alimentili ica armamentul.”

Ama n’iurizma a tricutlui chiro hiinda ghini ţănut, aoa s-faţiurminie ti videarea cu ceapa/ jgl’ioatili. Nă arădăpseaşti un şingiru di tentaţii Costin Ion Corboianu, ghid şi opearator di turismu: S-vedz Sighişoara, aşi, Pirgul priimnari cu ciciorlu, preayalea ayalea ahurhinda cu muzeulu, s-şedz pi prăndzu, di itia că aoa s’măcă multu ghini, să spuni că easti ună di naima bune cofetării dit Transilvania, ună parti dit produse suntu adrati di saşi. Ti exemplu, cănăscuta, cu anami, Lichiulu, a lor. (n.r.Hencleș ica Lichiu, ună prăjitură săsească cu multi oauă şi mărcatu, cu purne și griș). Poţ s’acaţ cu nike stranje di epocă şi s-faţpriimnari tru ţitate tru stran’e di epocă. Tu izbă, poţi s’nedz s’beai un yin bun, ună arăchie bună. Sighişoara spuni ti videari multi lucri. Easti un căsăbă yiu totna.”

Protlu monumentu ali ţitati Sighișoara easti Pirgul cu săhati, di 64 di metri analtu, adratu dit cheatră di arâu și cu stizmi groasi di 2,30 m. Nauntrul a Pirgului fu ndreptu, tru anlu 1899, Muzeulu di Istorie a căsăbălui. La protlu patomatu, ari ună expoziţie di arheologie, la doilu patomatu ună di farmacie medievală, a deapoa tru aţel di ma nnti udă a primarlui, di la treilu patomatu, easti ndreapta ază ună expoziţie di mobilier medieval tru ma multi stiluri. La paturlu patomatu va s-videmu ună expoziţie speţială ndreaptă ti isnăhili sighişorene. Aţel dit soni patomatu a Pirgului easti ună balconi dişcl’isă, di iu avem dininti ună panoramă ahoryea ti videari căsăbălu. Tru chipită ari ună giruetă, un căcătu meteorologic, cari hăbăriseaşti alăxerli a kirolui. Tutunăoară, ari doi tămpănari cari bat oarili exacti, a deapoa născănti figurine au rol simbolic. Ies tu migdani aşi, Justiția, călăulu, Irin’ea, a deapoa nândauă ș’alăxescu poziția tahinima la oara șasi și seara, la idyea oară. Tutunăoară, figurinili ţi spunu dzălili a stămănăl’ei ş’alăxescu poziția cătă njeadzănoaptea.

Lipseaşti s-cundil’emu că actualu mecanismu a sahatil’ei dateadză dit 1906. Sahatea ari un mecanismu ealectric şi easti mirimitisitu di ună fumeal’e di săhătgeadz. Veara sahatea ari unâ abateri di ună minută tu stămănă.

Costin Ion Corboianu, ghid şi operator di turismu, nă cundil’e: Pirgul cu sahati, muzeu, s-viziteadză tru 3-4 săhăţ, dupu mirakea a cafi unluiinsu. Aoa ari lucri multu interesante. După cari Băserica di Ndzeană/măyulă, tra cari s’alină, a deapoa aclo ună sihati ica ma multu s-viziteadză mirminţăl’i iu ari niscănti lucri excepţionale. După reforma al Martin Luther, anamisa di ateali 95 di teze, una dit eali eara atea prit cari tru baseriţli catolice s-nu matya hibă ngrupaţ ma mărl’ii a căsăbălui, judile, primarlu şallţă. Şi aesta tra itia că băserica, maca easti pi structură di cheatră da izini ngruparea cama ahăndosu di un metru şi eara ună fucurină di infecţie. El apufusi ca cheţarli funearare s-hibă loate şi oasili s-hibă loati şi ngrupati tu mirmintă. Aoa ună parte dit cheţarli funearare suntu tru mirminţă.”

Băsearica di pi Măgulă şi Băserica a Mănăstirlui suntu băseriţ adrati tru stil gotic, cu ună vicl’imi 800 di an’i s-cama. Eali ţănu di comunitatea germană a căsăbălui, ama, di itia, câ scădzu numirlu di etniţ germani, aesti băseriţ fură alăxiti tru kirolu a sezonlui turistic tru muzee. S-viziteadză cafi dzuuă, a deapoa dumănica, tahina, s-liturghiseaşti. Calea cătă ateali dauă băserit, vă duc jgl’ioatili pi Scara Anvălită ica Scara Școlarlor. Trepteali dit cheatră suntu anvăliti di ună construcție dit lemnu, ţi adară unu tunel.

Autor: Ştefan Baciu /Ana-Maria Cononovici

Armânipsearea: Taşcu Lala